Adoptarea în luna iunie a unor modificări la Legea cetățeniei române a generat o serie de poziționări alarmiste din partea unor politicieni din zona naționalist-suveranistă, propagate apoi de alte voci pe rețelele de socializare, cu privire la pericolul iminent ca România să primească un val de cetățeni noi (”milioane”) proveniți din rândul refugiaților ucraineni care beneficiază de protecție umanitară pe teritoriul țării nostre, din rândul lucrătorilor proveniți din Asia care în ultimii ani au început să genereze reacții de respingere în cadrul societății românești, dar și din rândul unei presupuse ”oculte khazare” ajungându-se până la vehicularea ideii că este pus la cale un plan de înlocuire cu migranți a românilor plecați în străinătate în ultimii treizeci de ani.
Context
La data de 18 iunie 2024 Senatul României, ca prima cameră sesizată și, apoi, la data de 26 iunie 2024 Camera Deputaților, ca for decizional, au adoptat Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr.21/1991, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. Deși, după cum precizează Ministerul Justiției, proiectul de lege s-a aflat în dezbatere publică din luna februarie, adoptarea lui de către Parlament a oferit unor politicieni, îndeosebi din zona naționalist-suveranistă, prilejul de a lansa în spațiul public declarații alarmiste cu privire la riscurile simplificării, după cum susțin aceștia, a procedurii de acordare a cetățeniei române. Aceste ”pericole” au fost apoi propagate pe rețelele de socializare ajungându-se până la a se considera că noua lege reprezintă un pas important pentru punerea în aplicare a teoriei conspiraționiste a ”marii înlocuiri”, sub forma unui ”Plan Kalergi” sau unei ”invazii (a ocultei) khazare”.
Concret, deputatul Dumitru Coarnă, ales pe listele PSD, dar în prezent neafiliat, a postat la data de 26 iunie pe contul său de Facebook următoarele: ”Continuă seria legilor împotriva țării și a românilor. Cetățenia română este, de acum, la…liber! Nu mai trebuie să ai domiciliul pe teritoriul României, nici înainte și nici după obținerea cetățeniei. Vrei cetățenie română? Prin legea semnată de Marcel Ciolacu o primești la super ofertă…”. Întreaga sa postare se poate vedea în captura de ecran de mai jos:
Deputata Anamaria Gavrilă, aleasă pe listele Alianței pentru Unirea Românilor și în prezent deputat neafiliat, a postat tot la data de 26 iunie lista cu parlamentarii care au votat ”DA pentru ca orice STRĂIN să poată primi CETĂȚENIE română în DOAR 3 ANI”, după cum susține ea și după cum se poate vedea în captura de ecran de mai jos:
Fosta senatoare Diana Iovanovici Șoșoacă, aleasă inițial pe listele Alianței pentru Unirea Românilor, în prezent europarlamentar neafiliat a declarat în cadrul unui videoclip postat pe youtube la data de 19 iunie: “Vreau să vă spun că ieri s-a votat în Senat proiectul de lege cu privire la cetățenia română acordată celor care au stat trei ani în România cu statut de refugiat. Am fost singura care a luat atitudine în Parlament, m-am opus, le-am spus foarte clar că aici sunt băgați ucrainenii și khazarii, evident, cu cele 3 milioane de apartamente, dar, ucrainenii în special care au statut de refugiat, au deja 2 ani și jumate și la anul, în februarie vor avea posibilitatea să devină automat cetățeni români. Și ce să vezi? O să voteze, cum o să aibă drepturi peste drepturi. Deci, diaspora este înlocuită de ucraineni și khazari plus alte popoare migratoare”.
Din aceeași zonă a politicienilor aleși pe listele AUR, dar desprinși de partidul care i-a adus în parlament, deputatul Mihai Lasca a postat pe pagina sa de Facebook: ”Prin acest proiect de lege votat azi, plx 382/2024, cei 800.000 de evrei vor primi cetățenia română, toți migranții impuși de UE și transferați din Austria vor deveni români, toți refugiații ucrainieni vor fi români cu acte în regulă! Nici măcar nu se mai solicită ca aceștia să vorbească limba română!”
În intervenția din parlament deputatul Mihai Lasca a acuzat că ”proiectul de lege 382 este o dedicație de la stăpânii voștri ca să metisați populația României, ca să amestecați rasa românilor cu cea asiatică și a ucrainenilor, scurtați perioada de primire a cetățeniei la 8 la 3 ani”.
Ulterior, Mihai Lasca, alături de alți membri ai partidului pe care l-a înființat între timp, Patrioții Poporului Român, și-a reluat pe larg acuzațiile în cadrul emisiunii ”Efect politic” al unui post de televiziune online, News Romania, care declară că promovează ”adevărul, moralitatea, valorile naționale”. În prezentarea ediției în cauză a emisiunii ”Efect politic” se precizează: ”Noile proiecte legiferate prin votul majorității trădătoare din Parlament aduc România și mai aproape de marginea prăpastiei. Un exemplu este legea încetățenirii refugiaților după doar trei ani de ședere în țară (în condițiile unui lux la care românii de condiție medie nici nu visează). Decizia are clară legătură cu planul Kalergi, cu subminarea etnicității române și cu pregătirea invaziei khazare”.
Pe rețelele de socializare, subiectul a fost propagat inclusiv de voci din showbiz, cum este cazul lui Costi Ioniță, cunoscut cântăreț de manele, în prezent producător muzical, care, în contextul emoției generate de calificarea României în optimile Campionatului European de Fotbal, a ținut să avertizeze într-o postare pe Facebook: ”Fraților, noi, în timp ce ne bucurăm că România se califică mai departe la Europene, băieții ăștia, politicienii, care sunt foarte mulți dintre ei și khazari, ne-au rezolvat cu o lege: emigranții care stau mai mult de trei ani de zile în România vor primi cetățenie, și era cel mai greu să primești cetățenia română. Cine o să fie? Un milion de ucraineni, un milion de khazari și un milion de din ăștia pakistanezi, nepalezi… Jale!”.
Legea a fost trimisă spre promulgare președintelui României, dar la data de 27 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, din cauza unor prevederi care nu întrunesc ”exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate”. Chiar dacă printre aceste prevederi se află și o parte din articolele din lege ce vor fi folosite pentru verificarea afirmațiilor de mai sus, obiecțiile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție nu au legătură cu obiecțiile formulate de politicienii citați. (A se vedea Hotărârea nr. 5 – Şedinţa din 27 iunie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție).
VERIFICARE
Cu privire la afirmația ”Cetățenia română este, de acum, la…liber! Nu mai trebuie să ai domiciliul pe teritoriul României, nici înainte și nici după obținerea cetățeniei”, legea în forma trimisă spre promulgare prevede:
- Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 8. – (1) Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin, dacă îndeplinește următoarele condiții: a) la data cererii este titular al dreptului de ședere pe termen lung ori al dreptului de rezidență permanentă, în România, în condițiile legii, și locuiește legal pe teritoriul României de cel puțin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetățean român și conviețuiește cu acesta, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei”.
În Expunerea de motive trimisă de Secretariatul General al Guvernului, la pagina 7 se precizează că: ”În materia acordării la cerere a cetățeniei române, la articolul 8 alin. (1) lit. a) se înlocuiește cerința impusă persoanei care solicită acordarea cetățeniei române de a avea domiciliu, în condițiile legii, pe teritoriul României cu aceea de a locui, în condițiile legii, pe teritoriul României”. Conform explicațiilor, inițiatorul legii consideră că folosirea sintagmelor ”ședere pe termen lung” sau ”rezidență permanentă”, formalizează ”interpretarea dată legii în practica Comisiei pentru cetățenie”.
Însă dincolo de nuanțele juridice ale sintagmelor ”domiciliu”, respectiv ”ședere pe termen lung” sau ”rezidență permanentă”, în lege există suficiente elemente care combat afirmația că de acum înainte cetățenia română se va acorda ”la liber”. Condițiile ce trebuie îndeplinite prevăd, printre altele, ca solicitantul să fie ”titular al dreptului de ședere pe termen lung ori al dreptului de rezidență permanentă, în România” ceea ce înseamnă după cum se precizează tot în Expunerea de motive (pag. 8) că ”a dobândit acest drept în urma unor ample verificări de securitate întreprinse de Inspectoratul General pentru Imigrări”. Trebuie să locuiască ”în mod legal pe teritoriul României de cel puțin 8 ani sau în cazul în care este căsătorit cu un cetățean român și conviețuiește cu acesta, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei”. Αceastă perioadă obligatorie de 8 ani poate fi redusă cu maximum 3 ani în anumite condiții de ”merite deosebite”, potrivit art. 8, par. 2. În plus, cetățeanul străin trebuie să îndeplinească o serie de alte condiții, enumerate la punctele b-g ale art. 8, par. 1.
În practică, ”procesul de acordare a cetățeniei române la cerere, conform articolului 8 ( Legea 21/1991), durează în jur de 2 ani”, după cum explică pentru Rador, Alina Ilac, Partener fondator al companiei ILAC Consulting – Specialiști în imigrări și dobândire a cetățeniei române.
”Solicitanții de cetățenie trebuie să întocmească un dosar ce cuprinde o anumită documentație prin care să demonstreze îndeplinirea condițiilor și la finalul procedurilor susțin un interviu, un examen de cetățenie, spre a-și dovedi nivelul de integrare și nivelul de cunoaștere a limbii române. Acest examen cuprinde întrebări din Consituție, istorie, geografie și cultură generală, imnul, precum si o parte de dictare și citit”, detaliază pentru Rador Alina Ilac, consultant în dobândirea cetățeniei române.
Această realitate a finalizării unui dosar de cetățenie în circa doi ani de la depunerea cererii este recunoscută și de către legiuitor care a introdus acest termen în mod expres în noua lege modificată: Articolul 15, par. (10): ”Comisia întocmește raportul privind verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea cetățeniei române într-o perioadă de cel mult 2 ani de la data înregistrării cererii la secretariatul tehnic al Comisiei”.
În plus, după cum se precizează în Expunerea de motive (pag. 12), ”proiectul stabilește măsuri complementare necesare pentru asigurarea integrității procesului de dobândire/redobândire a cetățeniei, în scopul eliminării riscurilor reprezentate de situațiile care ar putea duce la dobândirea în mod fraudulos a cetățeniei prin impunerea unui standard probatoriu obligatoriu pentru documentele oficiale” depuse în dosarele de cetățenie în scopul dovedirii îndeplinirii condițiilor legale. Aceste măsuri de siguranță cu privire la documentele depuse la dosar sunt detaliate la articolul 16 al legii modificate și ele sunt necesare întrucât există suspiciuni de obținere frauduloasă a cetățeniei române pe baza calității de descendenți (art. 11 al legii cetățeniei) ai unor foști cetățeni români din teritoriile pierdute de România în urma dramelor istorice din jurul celui de-Al Doilea Război Mondial. După cum se precizează în Expunerea de motive (pag. 5) acest fenomen se înregistrează ”tot mai frecvent” în cazul unor ”cetățeni ai unor state din spațiul ex-sovietic în componența cărora nu se regăsesc teritorii care au aparținut statului român în trecut”. Acest fenomen a fost documentat și de investigații de presă care vorbesc despre ”fabrici rusești de cetățenii românești” sau despre folosirea cetățeniei române ”ca paravan” de către oligarhi ruși pentru afaceri imobiliare în Dubai.
În legătură cu afirmația cel mai des și virulent vehiculată în spațiul public cu privire la posibilitatea obținerii cetățeniei române în decurs de trei ani de către refugiații ucraineni sau de lucrătorii aduși din Asia de companii care recrutează forță de muncă din străinătate sau de către orice alt cetățean străin, cel mai probabil toată această agitație a fost generată de o citire și înțelegere eronată a textului de lege.
Concret, după cum s-a arătat și mai sus, pentru ca o persoană să aibă dreptul să depună cerere pentru obținerea cetățeniei, legea prevede un termen minim general de ședere legală în România de 8 ani (art. 8, par. 1 ). Acest termen se poate reduce, în anumite condiții doar pentru anumite categorii, ”cu până la 3 ani” (art. 8, par. 2 și art. 8, par. 3). Deci, perioada obligatorie de ședere nu se reduce la 3 ani, cum probabil greșit s-a înțeles, ci se poate scădea din termenul general de 8 ani o perioadă de cel mult 3 ani, ceea ce înseamnă că în anumite condiții și pentru anumite categorii de solicitanți prevăzute de lege și pentru merite deosebite, un cetățean străin ar putea depune cerere pentru obținerea cetățeniei române după o ședere legală neîntreruptă în România timp de 5 ani. Dacă se adaugă și faptul că procesul de examinare a unui dosar durează doi ani, cel mai scurt timp în care un cetățean străin poate deveni cetățean român este de 7 ani și nicidecum de 3 ani! Trebuie subliniat că această facilitate de reducere a termenului general de 8 ani exista și în vechea variantă a legii și era chiar mai favorabilă, întrucât permitea reducerea termenului la jumătate, adică o obligativitate de 4 ani, față de 5 ani cât se prevede prin noua lege ca perioadă de ședere minimă necesară în România pentru persoane aparținând anumitor categorii de solicitanți cu ”merite deosebite”.
Explicații mai detaliate sunt oferite de asemenea de Alina Ilac, specialist în imigrări și consultant în dobândirea cetățeniei române.
”În ceea ce privește afirmațiile conform cărora «prin noua lege ucrainenii şi muncitorii asiatici vor obţine cetăţenia după 3 ani de şedere în România», acestea sunt total nefondate, sunt fake news. Pentru a putea demonta aceste afirmații trebuie clarificat mai întâi statul refugiaților ucraineni intrați în România de când a început conflictul, precum și statutul muncitorilor asiatici și să vorbim despre posibilitățile acestora de a li se stabili domiciliul în România.
Astfel, refugiații ucraineni care au intrat in România din cauza confictului ce a început în 2022 sunt beneficiari ai protecției temporare, definită de Art.2, alin (1), lit. i) al Legii 122/ 2006, privind azilul în România. Protecția le-a fost acordată în baza „Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE”, având drept efect introducerea unei protecții temporare valabile inițial până la data de 04.04.2024, care a fost prelungită până la data de 04.03.2025.
Conform prevederilor Art. 70, alin. 2, lit c) al OUG 194/2002 privind regimul străinilor, actualizată, beneficiarii protecției temporare nu sunt eligibili pentru a li se acorda dreptul de ședere pe termen lung sau dreptul de rezidență permanentă, prin urmare, aceștia nu îndeplinesc una din condițiile de bază stabilite de Art. 8 lit a) al noii legi. Ei nu sunt nici măcar eligibili să aplice pentru acordarea cetățeniei și mai mult decât atât nu se știe cum va fi reglementată șederea acestora ulterior datei de 04.03.2025, dacă li se va permite să rămână și în ce condiții, sau dacă vor fi invitați să parăsească România.
În ceea ce privește muncitorii străini (asiatici), sosiți în România în ultimii ani, pentru a deveni eligibili, aceștia, la rândul lor, ar trebui să fie titularii dreptului de ședere pe termen lung sau ai dreptului de rezidență permanentă, și conform Art. 71 din OUG 194/2002 în acest sens trebuie să îndeplinească un minim de condiții, printre care cel puțin 5 ani de ședere legală și continuă pe teritoriul României și în acestă perioadă să nu fi absentat în total mai mult de 10 luni (300 zile), să facă dovada mijloacelor de întreținere, a asigurării de sănătate în sistemul public și nu în ultimul rând să cunoască un minim de limba română, întrucât la depunerea cererii de acordare a dreptului de ședere pe termen lung aceștia sunt supuși unui interviu.
În cazul refugiaților, beneficiari ai protecției internaționale conform Convenției de la Geneva din 1951, legea actuală prevede că ei au posibilitatea să aplice după 4 ani de ședere legală și continuă, fiind totuși condiționați de deținerea unui drept de ședere pe termen lung. În noua formă a legii se menține condiția existenței dreptului de ședere pe termen lung, însă aceștia pot solicita acordarea cetățeniei după 8 ani de ședere legală și continuă. Refugiaților li se acordă totuși faciltatea de a aplica mai repede, respectiv după 5 ani de ședere, însă doar acelora care fac dovada unor “merite deosebite”, să le numim așa, legea le numește “ eforturi de integrare”, ce se pot materializa prin realizări școlare, voluntariat, performanțe în domeniul muncii. În cazul lor, de fapt, nu se schimbă nimic legat de existența dreptului de ședere pe termen lung, însă noua lege nu le mai permite să aplice pentru cetățenie după 4 ani de ședere, mărește perioada la 8 ani și oferă posibilitatea de a aplica la 5 ani în cazul celor mai ‘merituoși’”, mai precizează Alina Ilac.
Singura perioadă de trei ani prevăzută expres de noua lege pentru obținerea cetățeniei de către un cetățean străin este cea de la articolul 81: ”Cetățenia română se poate acorda, la cerere, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care, prin activități desfășurate în mod regulat pe o perioadă de cel puțin 3 ani înainte de data cererii, a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești, dacă îndeplinește în mod corespunzător condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) – g)”.
Și în acest caz, vine cu explicații detaliate specialistul în obținerea cetățeniei române Alina Ilac: ”Noua lege, adoptată de Parlament, aduce claritate Articolului 8.1. referitor la acordarea cetățeniei pentru promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești, stabilind faptul că aceste activități trebuie desfășurate pe o perioadă de cel puțin 3 ani anteriori depunerii cererii și explicând prin alin. (2) care sunt activitățile eligibile. Mai mult decât atât solicitanții trebuie să îndeplinească toate condițiile prevăzute de art. 8 al legii, mai puțin pe cea legată de șederea permanentă și vor susține examenul de cetățenie.
Consider că dobândirea cetățeniei prin articolul 8.1, nu este o opțiune ce se adresează muncitorilor străini veniți în ultimii ani, întrucât presupune activități de promovare definite clar, care au fost realizate în mod susținut timp de cel puțin 3 ani și care au ca finalitate promovarea imaginii României și susținerea drepturilor românilor în străinătate. Care este posibilitatea ca acești muncitori să desfășoare activități publicistice în limba română, să predea cursuri de limba română sau să susțină în vreun fel identitatea culturală sau religioasă a romanilor din străinătate? Care este posibilitatea ca ei să realizeze aceste lucruri?
După părerea mea, acest articol se adresează mai degrabă etnicilor români din străinătate, care din diverse motive nu îndeplinesc condițiile de redobândire a cetățeniei române (de exemplu persoane născute în anumite zone de graniță care nu au fost niciodată în componența statului român, dar unde există vorbitori de limba română, cum este în Serbia zona Văii Timocului) sau se adresează unor persoane care simt o afinitate față de România și cetățenii săi și care au, în primul rând, capacitatea de a realiza în mod susținut acțiunile prevăzute de lege și cunosc limba română la un nivel suficient cât să susțină un examen”, conchide Alina Ilac, specialist în imigrări și consultant în dobândirea cetățeniei române.
CONCLUZIE
Nu, noua lege modificată a cetățeniei române nu conține simplificări sau relaxări ale procedurii de acordare și nici nu permite refugiaților ucraineni, lucrătorilor proveniți din Asia, ”khazarilor” sau altor străini să devină cetățeni români după doar trei ani. Pentru a putea depune cerere de obținere a cetățeniei române, un cetățean străin trebuie să facă dovada șederii legale și permanente pentru o perioadă de minimum 8 ani și să îndeplinească o serie de alte condiții, pentru care trebuie să depună de asemenea documente, ce vor fi analizate de o comisie. Această perioadă poate fi redusă cu cel mult 3 ani doar în cazul persoanelor cu ”merite deosebite” de integrare și participare la societatea românească, ceea ce înseamnă totuși obligativitatea de a fi avut anterior o ședere legală minimă de 5 ani în România. Dacă se adaugă și faptul că perioada de examinare a dosarului în vederea obținerii cetățeniei este stipulată prin noua lege ca fiind de 2 ani, rezultă că cel mai scurt timp în care un cetățean străin poate obține cetățenia română este de 7 ani.
