Campania electorală din Statele Unite ține în continuare capul de afiș al presei internaționale. „Joe Biden se confruntă cu incertitudinile sfârșitului mandatului său”, remarcă Le Monde situația tot mai ingrată în care se află președintele american. În ciuda retragerii sale din cursa pentru Casa Albă, Biden intenționează să-și continue mandatul până la termen, în ianuarie 2025. Dar spațiul său de manevră se va reduce tot mai mult: Congresul își va întrerupe treptat activitatea, din cauza alegerilor, votul asupra bugetului pentru anul fiscal 2025, care va începe la 1 octombrie, va fi amânat până după scrutin… În plan intern, gestionarea problemelor curente se poate transforma rapid în managementul crizelor. În plan extern, influența lui Joe Biden se va reduce inexorabil, constată cotidianul francez. Într-o rubrică de opinie publicată în Wall Street Journal, un fost consilier pentru securitate națională al lui Donald Trump, John Bolton, devenit un adversar hotărât al fostului om de afaceri, pune la îndoială „rolul Washingtonului pe scena internațională în următoarele șase luni”. Perioadele de tranziție care corespund unei alternanțe „sunt cele mai periculoase, indiferent dacă președintele în funcție a fost învins sau a încercat pur și simplu să-și încheie [mandatul] fără a dăuna candidatului partidului său”.
Pe aceeași linie merge și cotidianul turc SABAH: „Oricine va fi ales, Trump sau Harris, o perioadă de incertitudine aşteaptă America pe viitor. Trump a spus că, dacă va câştiga, se va concentra pe politica internă. Este evident că vor exista fluctuaţii în ceea ce privește politica externă, la fel ca în primul său mandat prezidențial. Cu toate acestea, se poate spune că Trump va urma o cale diferită de cea din epoca Biden, dacă luăm în considerare chiar și numai unele dintre declarațiile sale referitoare la războiul dintre Ucraina și Rusia”.
De la Londra, The Telegraph culege opiniile politicienilor britanici referitoare la potențiala candidată la președinția americană. „Kamalei Harris îi lipsește strălucirea”, afirmă oficiali ai fostei echipe din Downing Street. „Vicepreședinta Statelor Unite a părut o persoană destul de plăcută, fără să fie însă neapărat încântătoare”, crede un fost consilier. Surse apropiate fostului guvern britanic s-au arătat surprinse de faptul că Biden a pus capăt campaniei sale sprijinind-o pe Harris, mulți temându-se că, pe plan internațional, ei îi lipsește charisma necesară funcției. Telegraph crede că doamna Harris ar putea să le pară mai atractivă politicienilor laburiști din guvernul Starmer. David Lammy, actualul ministru de externe, s-a întâlnit cu dna Harris pe vremea când era senatoare, acum câțiva ani.
În aceste momente de incertitudine sporită în politica americană, după ce președintele Biden a anunțat că se va retrage din campania pentru un al doilea mandat, la Washington sosește în vizită oficială premierul israelian Beniamin Netaniahu, un adevărat revelator al direcției politicii externe americane, notează Washington Post. Biden, un susținător ferm al Israelului, îl cunoaște pe Netanyahu de patru decenii, menținând cu acesta o îndelungă prietenie, dar și tensiuni. „Nu sunt de acord cu nimic din ce naiba spui”, a scris Biden odată pe o fotografie cu cei doi, pe care Netanyahu o păstrează pe biroul său.
Războiul izbucnit în octombrie a evidențiat complexitatea relației lor. Biden a încercat să echilibreze sprijinul pentru Israel cu presiunea unor democrați pentru a opri înarmarea Israelului din cauza numărului de victime în creștere din Gaza. În timp ce pleca luni spre Washington, Netanyahu a spus că călătoria sa va fi o oportunitate de a-i mulțumi lui Biden „pentru lucrurile pe care le-a făcut pentru Israel în război și în timpul carierei sale lungi și distinse în serviciul public”, subliniază publicația britanică.
Franța a intrat în linie dreAptă în privința debutului Jocurilor Olimpice de Vară. Sub titlul „Umbra conflictului israeliano-palestinian la Jocurile Olimpice de la Paris”, Le Monde amintește faptul că actualul Comitet Olimpic Palestinian cere ca sportivii israelieni să fie excluși de la evenimente din cauza carnagiului care se desfășoară în Gaza, un apel lansat și de deputații La France Insoumise. Marți, președintele Emmanuel Macron a exclus orice sancțiuni împotriva delegației statului evreiesc.
„Întotdeauna am spus: Comitetul Olimpic Internațional [CIO] va decide, iar noi nu facem politică cu Jocurile”, a declarat Emmanuel Macron, condamnând, cu „cea mai mare fermitate, pe toți cei care, într-un fel, pune acești sportivi în pericol.”
„Mergi la Paris la Jocurile Olimpice? Iată cum te poți proteja!”, titrează Jerusalem Post un set de reguli pentru israelienii care se vor deplasa în Franța pe perioada Olimpiadei. Aplicația „Home Front Command”, instalată pe telefon, poate avertiza în timp real dacă vor avea loc incidente de securitate. Jurnalul le mai recomandă israelienilor să evite manifestațiile care vor avea loc împotriva participării Israelului la Jocuri, întrucât se știe că anterioarele proteste pro-palestiniene au devenit violente.
Evenimentele internaționale care atrag mari mulțimi de oameni s-au dovedit în general a fi ținte atractive pentru grupările teroriste de pe glob. Însă acum există temeri suplimentare, dat fiind că o organizație teroristă jihadistă precum ISIS lansează de o vreme apeluri la înmulțirea atacurilor împotriva evreilor și israelienilor – aparent ca reacție la războiul contra Hamasului din Gaza, subliniază Jerusalem Post.
„Marea Britanie semnează un nou pact de apărare cu Germania”, citim în Financial Times, care reține faptul că noul ministru al apărării de la Londra, John Healey, promite să „reseteze” relațiile țării sale cu aliații europeni. „Marea Britanie și Germania au semnat ceea ce au numit cel mai cuprinzător acord de cooperare în domeniul apărării din ultimele decenii, angajându-se să reintegreze urgent industria de apărare a Regatului Unit în lanțurile de aprovizionare europene după Brexit. „Securitatea europeană va fi prima prioritate externă și de apărare a acestui guvern”, a spus Healey, dezvăluind o serie de angajamente cu Germania, acesta fiind un „prim pas” într-un „angajament pentru o mai bună colaborare industrială” în domeniul apărării. Pe lângă faptul că sunt cei mai mari contributori ai Europei pentru apărare, Regatul Unit și Germania sunt și cei mai mari furnizori de ajutor militar Ucrainei, după SUA, după ce au trimis 8,8 miliarde de euro și, respectiv, 10,2 miliarde de euro de când Rusia și-a lansat invazia la scară largă, conchide Financial Times.
Agenția de Presă Rador, 24 iulie 2024
