Roverul Perseverance al NASA a găsit o stâncă „intrigantă” pe suprafața planetei Marte, despre care estimează că ar fi putut adăposti viață microbiană cu miliarde de ani în urmă, a declarat Agenția Spațială americană. Stânca a fost colectată de roverul cu șase roți pe 21 iulie în zona de nord din Neretva Vallis, despre care se crede că este o vale fluvială străveche.
Agenția spațială a explicat că primele analize efectuate cu instrumentele roverului dezvăluie că „stânca posedă calități care corespund definiției unui posibil indicator al vieții antice”. „Stânca prezintă semne și structuri chimice, care ar fi putut fi formate de viață cu miliarde de ani în urmă, când zona explorată de rover conținea apă curentă”, a declarat Jet Propulsion Laboratory (JPL) al NASA.
Agenția spațială s-a grăbit să sublinieze că sunt necesare investigații suplimentare pentru a determina dacă există într-adevăr dovezi ale vieții microscopice pe stânca în formă de vârf de săgeată, care măsoară aproximativ 1 metru pe 0,6 metri. Amprentele de pe stâncă, care sugerează o posibilă viață microscopică, s-ar putea să se fi format și prin „procese non-biologice”, așa cum a subliniat NASA.
Totuși, conform lui Ken Farley de la echipa de oameni de știință a roverului, stânca, supranumită „Cascada Cheyava”, este „cea mai uimitoare, complexă și potențial importantă stâncă investigată până acum de Perseverance”. De-a lungul stâncii există vene mari albe de sulfat de calciu, printre care se numără material a cărui culoare roșiatică sugerează prezența de hematit, unul dintre mineralele care conferă planetei Marte caracteristica sa nuanță ruginită.
Roverul a observat mai atent aceste regiuni roșii și a găsit „zeci de pete albicioase de dimensiuni milimetrice, de formă neregulată, fiecare înconjurată de material negru, asemănător unor pete de leopard”, explică Agenția Spațială. O analiză ulterioară cu instrumentele Perseverance indică faptul că aceste „halouri negre” conțin fier și fosfat, ceea ce i-a surprins pe oamenii de știință.
„Pe Pământ, aceste tipuri de caracteristici din stânci sunt adesea asociate cu documentarea fosilă a microbilor care trăiesc în subteran”, a spus David Flannery, un astrobiolog și membru al echipei de știință Perseverance. Farley a spus că există încă multe întrebări despre caracteristicile stâncii, pe care l-au studiat cu instrumentele roverului, care acum și-a epuizat capacitățile.
Pentru un studiu mai complet este necesar să fie adusă pe Pământ, ceea ce ne va permite și să înțelegem pe deplin ce s-a întâmplat în craterul Jezero, locul Perseverance, unde se estimează că a existat apă cu milioane de ani în urmă. NASA se află în prezent în plină campanie de finalizare a trimiterii unei misiuni pentru aducerea probelor colectate de Perseverance. Cel mai recent plan întocmit prevede cheltuieli de 11 miliarde de dolari, o adevărată provocare bugetară. (www.rainews.it – 27 iulie)/oavram
RADOR RADIO ROMÂNIA (27 iulie)
