Peste 4.000 de atleţi ucraineni îşi apără ţara în contextul războiului declanşat de ruşi în februarie 2022. Printre aceștia se numără campioni europeni și mondiali și participanți la Jocurile Olimpice, iar mulți dintre ei au fost grav răniți în timpul luptelor și au devenit invalizi. Atacurile ruseşti distrug și infrastructura sportivă a Ucrainei. De la începutul războiului, armata rusă a distrus în Ucraina 174 de săli de sport, 102 școli și baze sportive, 77 de stadioane, 61 de terenuri de sport și 52 de complexe sportive. Cel mai mare număr de obiective sportive distruse de ruşi a fost înregistrat în Harkiv și în regiune – 169.
Organizatorii Jocurilor Olimpice de vară de la Paris au transmis că promovează pacea. Prin urmare, atleţi ruși și belaruşi vor performa în cadrul competiţiilor sportive, chiar dacă sub steaguri neutre. Pe de altă parte, din cauza agresiunii ruseşti, mulți atleţi ucraineni nu pot merge la Jocurile Olimpice, care au fost deschise oficial pe 26 iulie. 140 de sportivi vor reprezenta Ucraina la Jocurile Olimpice de vară de la Paris – acesta este cel mai mic număr de reprezentanţi din întreaga istorie a participării ucrainenilor la Jocurile Olimpice. Potrivit unui bilanţ al Ministerului Tineretului şi Sportului de la Kiev, de la începutul războiului, armata rusă a ucis cel putin 488 de atleţi şi antrenori ucraineni. 13 dintre sportivii de performanţă erau campioni europeni şi mondiali, printre care Fedir Epifanov (scrimer), Volodimir Androşciuk (decatlonist), Maksim Halinicev (boxer) şi Alina Perehudova (halterofilă). Ultimul sportiv celebru care a murit în război a fost halterofilul Oleksandr Peleşenko, în vârstă de 30 de ani, din Luhansk. Acesta a câștigat de două ori Campionatul European și s-a clasat pe locul patru la Jocurile Olimpice din 2016 de la Rio de Janeiro. Peleşenko s-a înrolat în mod voluntar în armata ucraineană și a murit pe data de 5 mai 2024./sdan/cvanatoru
NOVINI LIVE – 27 iulie