„Ucraina are opțiuni mai bune pe front din cauza epuizării armelor rusești”, opinează publicația spaniolă 20 Minutos. “Deși Rusia face progrese limitate în anumite părți din prima linie, până acum nu a reușit să-și atingă obiectivele cheie în Donețk și ar putea să își epuizeze treptat rezervele vaste de echipament militar din epoca sovietică, deoarece suferă pierderi grele din cauza apărării active a Ucrainei. Poziția Ucrainei rămâne complicată în est, unde Rusia își continuă presiunea lângă Pokrovsk, Torețk și Ceasiv Iar. Totuși, în ciuda lunilor de lupte, Rusia nu a reușit să cucerească niciuna dintre aceste așezări și nu are resursele necesare pentru a asedia Kramatorsk și Sloviansk, bastioane-cheie ucrainene din regiune”, a subliniat grupul de analiză Frontelligence în ultimul său raport. „Pierderile mari suferite de Rusia, în special cele de echipamente grele, precum tancuri, alte vehicule blindate de luptă și artilerie, o pot forța în curând să-și reducă intensitatea ofensivei și să treacă în cele din urmă la apărare, cred militari și analiști ucraineni. Imaginile din satelit au arătat recent că unele dintre bazele rusești sunt din ce în ce mai goale”.
Pe de altă parte, președintele rus Vladimir Putin a avertizat SUA în legătură cu planurile de a desfășura în Germania, începând din 2026, sisteme de arme cu rachete de mare precizie cu rază lungă de acțiune, notează RIA Novosti. În zona de acțiune a acestora se vor afla importante obiective administrative militare și de stat rusești, centre administrative și industriale, infrastructură de apărare, iar timpul de zbor al unor astfel de rachete va fi de aproximativ zece minute. După părerea lui Putin, această situație amintește de perioada Războiului Rece. „În cazul în care Statele Unite ale Americii pun în aplicare astfel de planuri, ne vom considera eliberați de moratoriul unilateral asumat anterior privind desfășurarea de mijloace de atac cu rază medie și mai scurtă de acțiune, inclusiv sporirea capacităților trupelor pe coastă ale Flotei noastre maritime militare”, a declarat președintele rus.
Armata israeliană a efectuat lovituri de represalii împotriva unor ținte ale Hezbollah în Liban, după ce un atac cu rachetă venind din această țară a provocat moartea a cel puțin doisprezece tineri într-un sat de pe Înălțimile Golan. Potrivit France24, avioanele israeliene au vizat în mod deosebit ascunzători de arme și „infrastructura teroristă”, a anunțat armata israeliană. După atacul cu rachetă lansat sâmbătă din Liban, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a afirmat că Israelul „nu va lăsa acest atac fără răspuns”. Ministerul israelian de Externe a estimat că mișcarea islamistă libaneză a „depășit toate liniile roșii” după tirul cu rachete de sâmbătă din Liban. Reacționând și el, Iranul, aliat al Hezbollah-ului, a avertizat Israelul împotriva „consecințelor” unui atac în Liban. ONU a îndemnat „părțile să dea dovadă de cea mai mare reținere”. O intensificare a schimbului de focuri „ar putea declanșa o conflagrație mai largă care ar cuprinde întreaga regiune într-o catastrofă de neimaginat”, au adăugat responsabili ONU. Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a condamnat „această baie de sânge” și a cerut o „investigație internațională independentă”.
Campania electorală din SUA aduce un suflu nou pentru democrați, după retragerea președintelui Biden din cursă. Potrivit SkyNews, în ultima săptămâna, potențialul candidat democrat la cursa prezidențială, actualul vicepreședinte Kamala Haris a adunat 200 de milioane de dolari din donații, două treimi dintre cei care au oferit fonduri fiind donatori noi. „De când Kamala Harris a devenit candidatul aproape sigur al Partidului Democrat la președinția SUA, democrații s-au scuturat de starea lor de rău colectiv după performanța dezastruoasă a lui Biden în cursul dezbaterii de luna trecută împotriva lui Donald Trump”, comentează Politico. Pe de altă parte, într-un discurs electoral susținut sâmbătă, fostul președinte și actualul candidat republican, Donald Trump, a opinat că „O președinție a Kamalei Harris va aduce încă patru ani de extremism, slăbiciune, eșecuri și haos”, scrie The Guardian. Iar în cursul întâlnirii cu premierul israelian, aflat în SUA, Donald Trump a opinat că o eventuală victorie a Kamalei Harris ar duce “probabil al Treilea Război Mondial”.
Turcia derulează o ”ofensivă energetică” în Africa, prin acorduri cu Somalia, Nigeria și Libia – scrie ziarul grecesc Ethnos. Ministrul turc al Energiei a anunțat semnarea unui acord pentru efectuarea de prospecțiuni de petrol și gaze în largul Somaliei la sfârșitul lunii septembrie. În luna februarie, Somalia a autorizat Ankara, care deține deja o mare bază militară în Mogadiscio, să contribuie la eforturile de construire a unei armate naționale în această țară din estul Africii, să construiască, să antreneze și să echipeze marina militară a Somaliei și să apere din punct de vedere militar apele teritoriale ale acesteia pe fondul tensiunilor cu Etiopia. „Pornind din nordul Africii și Libia, cu care președintele turc Erdogan a încheiat recent un acord cu privire la pașii următori către implementarea așa-numitului memorandum turco-libian, Turcia își întărește simultan influența deja în creștere în estul Africii (Somalia), dar și în partea de vest, unde a semnat și un acord de efectuare de prospecțiuni pentru petrol și gaze cu Niger. Vizita unei delegații turce la nivel înalt, condusă de ministrul de Externe, Hakan Fidan, în Niger, pe 17 iulie, ar trebui văzută ca o etapă importantă în rivalitatea dintre Turcia și Franța pentru influența în Africa”, comentează editorialistul turc Murat Yetkin. „După ce și-a pierdut oficial coloniile din Africa, începând cu Algeria, Franța se luptă acum să nu-și piardă măcar sfera de influență. Are însă de înfruntat Turcia, care vrea să se stabilească în vestul Africii, după ce a reușit deja acest lucru în est, fiind o opțiune pragmatică pentru a-și promova interesele”, adaugă Yetkin.
Italia dorește să își relanseze relațiile cu China, prin semnarea unui plan de acțiune pe trei ani, anunță premierul Italian, Giorgia Meloni, aflat în vizită la Beijing. Potrivit agenției ANSA, în timpul unei întâlniri cu omologul ei chinez, Li Qiang, Giorgia Meloni a afirmat că vizita de cinci zile în China constituie o „demonstrație a voinței de a începe o fază nouă, de a relansa cooperarea noastră bilaterală” și a apreciat că investițiile chineze pot stimula creșterea economică a Italiei. „Guvernul de la Roma încearcă să își amelioreze relațiile comerciale cu China după ce s-a retras anul trecut din programul Beijingului de investiții în infrastructură, cunoscut ca noul Drum al Mătăsii”, comentează Reuters. „Italia a fost în 2019 singura țară dezvoltată, membră a G-7, care a aderat la inițiativa Drumul Mătăsii, însă s-a retras în 2023 la presiunea Statelor Unite, îngrijorate de expansiunea puterii economice a Chinei”.
Ceremonia de deschidere a Jocurilor din 2024 s-a aflat pe prima pagină a presei străine. Ploaia nu a împiedicat Parisul să se transforme din nou într-o petrecere, scrie Courrier International. „Parisul orbește cu Jocurile Olimpice”, titrează ziarul spaniol „La Razón” cu o fotografie a Turnului Eiffel iluminat cu lasere verzi. Spectacolul fluvial compus de Thomas Jolly și Thierry Reboul, care este și prima ceremonie de deschidere în afara stadionului din istoria Jocurilor Olimpice, și-a lăsat amprenta asupra publicului. „O ceremonie fluviu lansează Jocurile de la Paris”, scrie „La Tribune de Genève”, care vorbește despre o „paradă grandioasă”. „Parisul înalță spiritul olimpic”, titrează „O Globo”. Cotidianul brazilian evocă o ceremonie de deschidere „unică”, pentru că a fost „plină de referințe la cultura franceză și de mesaje care exaltă diversitatea și incluziunea”. Ceremonia de deschidere a fost cenzurată parțial de mai multe țări, scrie Le Point. Mai multe canale de televiziune, în special în Statele Unite și Maroc, au optat să nu difuzeze o secvență considerată blasfemie. O imagine care a provocat disconfort a fost cea în care cântărețul Philippe Katerine apare aproape gol, acoperit în întregime cu vopsea albastră strălucitoare, ieșind dintr-un clopot. În același timp, și alte momente ale spectacolului au stârnit polemici. Canalul american NBC, care difuzează Jocurile Olimpice din 1988, a ales să difuzeze reclame și imagini ale delegației americane pe durata unor secvențe. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/dsirbu
RADOR (28 iulie 2024)
