Teama de extindere a războiului în Orientul Mijlociu după atacul ucigaș al Hezbollah împotriva Israelului ocupă prima pagină a presei internaţionale. Financial Times vorbeşte despre o „cursă” a diplomaţiei internaţionale în scopul dezescaladării tensiunilor. „SUA cere reținere după atacul asupra Israelului, care a luat viața a 12 copii”, scrie The Times, iar purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională, John Kirby a subliniat luni că „Nimeni nu vrea un război extins şi sunt încrezător că putem evita un astfel de rezultat”. Totuşi, Israelul „are dreptul să răspundă” după atacul de pe Înălţimile Golan, a mai afirmat John Kirby, considerând „exagerate” temerile că atacul ar putea duce la un război mai amplu în regiune, notează CNN. Postul american de ştiri mai remarcă şi convingerea Casei Albe că mai există încă timp și spațiu pentru o soluție diplomatică, fiind purtate discuții continue cu oficialii israelieni și libanezi. „Hezbollah va plăti un preț mare, cum nu a mai plătit până acum”, a avertizat premierul israelian într-un comunicat de presă, iar BBC transmite că miniştrii din cabinetul de securitate al Israelului l-au autorizat pe Netanyahu şi pe ministrul Apărării să decidă când şi cum vor răspunde atacului ucigaş pentru care însă Hezbollah nu-şi asumă responsabilitatea. Între timp, Statele Unite şi mai multe guverne occidentale au transmis avertizări către cetăţenii lor să părăsească Libanul în condiţiile în care există riscul amplificării conflictului, scrie Voice of America
Pe plan european, cotidianul ungar Népszava scrie despre „scandalul diplomatic” izbucnit între Ungaria şi Polonia, după discursul suţinut de premierul ungar la Băile Tuşnad, în care Orbán i-a criticat pe polonezi că „promovează cea mai ipocrită, cea mai înşelătoare politică din toată Europa”. „Pe lângă explicațiile sale oarecum febrile, Viktor Orbán a acuzat Polonia că schimbă raportul de putere în Europa prin slăbirea axei Berlin-Paris în favoarea unei noi configurări, în favoarea unei presupuse axe Londra-Varșovia-Kiev, care să implice statele baltice și scandinave”, mai scrie Népszava. În replică, potrivit aceluiaşi cotidian ungar, ministrul adjunct polonez de Externe, Władysław Teofil Bartoszewski, i-a transmis lui Orban că: „Nu prea înțeleg de ce Ungaria vrea să rămână membră a unor organizații care îi displac atât de mult și care, se pare, că îl tratează atât de rău. De ce nu creează Orbán o uniune cu Putin și unele state autoritare similare?”. Oficialul polonez a mai subliniat că „ceea ce face Guvernul ungar este cu siguranță o politică anti-UE, anti-ucraineană și anti-poloneză. Politicianul a amintit că Viktor Orbán blochează în prezent cele două miliarde de zloți din partea UE către Polonia, care reprezintă rambursarea cheltuielilor aferente echipamentelor militare transferate Ucrainei”. Népszava mai notează că „despre discursul de sâmbătă al lui Viktor Orbán a fost întrebat şi premierul român Marcel Ciolacu, care s-a degrevat de orice responsabilitate, spunând că înainte de discursul premierului ungar de la Băile Tuşnad a discutat cu Viktor Orbán despre probleme economice specifice – precum crearea căii ferate de mare viteză Budapesta-București”.
În Bulgaria criza politică se adânceşte, după ce preşedintele Rumen Radev a înmânat luni pentru a treia oară un mandat de formare a unui guvern, de data aceasta formaţiunii „Există un Astfel de Popor”. Dacă nici acest partid nu va reuşi să adune în jurul său o coaliţie majoritară, aşa cum este de aşteptat, Bulgaria se va îndrepta spre noi alegeri anticipate, care vor avea loc în toamnă, scrie Mediapool. O altă publicaţie bulgară, Sega, observă că „Austria se plânge că plăteşte prea mult pentru a returna migranţi în Bulgaria”. Concret, Viena susţine că anul trecut a cheltuit în total 3,7 milioane de euro pentru expulzarea migranților şi că, deşi cea mai mare povară pentru bugetul țării sunt expulzările în țări din afara Europei, nici în interiorul Europei returnările nu sunt ieftine. Astfel, Viena susţine că a cheltuit 425.000 de euro pentru a trimite 58 de persoane înapoi în Bulgaria, mai notează Sega, amintind că Austria continuă să fie singura țară care se opune ferm admiterii Bulgariei și României în Spațiul Schengen și pe cale terestră.
În Franţa, bugetul pentru anul 2025 pare a fi „un exercițiu sub înaltă tensiune politică pentru viitorul guvern francez”, titrează Le Monde, explicând că la „deteriorarea finanţelor publice” se adaugă lipsa unei majorități în Adunarea Națională după alegerile legislative anticipate din această vară, dublată de ipoteza unui blocaj total al instituțiilor în jurul proiectului de buget. Statul francez încearcă să realizeze economii de 25 de miliarde de euro în anul 2025 pentru a-și îndeplini promisiunea de a aduce deficitul sub 3% până în anul 2027, un deficit care anul trecut s-a situat la 5,5%. Între timp, Comisia Europeană a „evidențiat” Franța pentru nivelul abisal al datoriei publice (3.160 miliarde euro) și a deschis o procedură de deficit excesiv, la fel ca și pentru alte șase țări ale Uniunii Europene, detaliază Le Monde.
Parisul pare a se confrunta şi cu perspectiva de a fi „cheltuit în zadar” aproape 2 milioane de euro pentru a curăţa apele Senei, după cum observă L’Unità. În Sena ar trebui să se desfășoare concursurile de înot cross și de înot în apă deschisă, precum și concursurile de triatlon individual și de ștafetă mixte. Însă deşi proiectul a fost finalizat, cel puţin pe hârtie, testele privind nivelul de poluare a apei au dat rezultate mai mari decât pragurile considerate sigure pentru sănătatea sportivilor. Potrivit celor mai recente informaţii, problema care împiedică în prezent folosirea Senei este legată de ploile abundente care au lovit Parisul în ziua ceremoniei de inaugurare a Jocurilor Olimpice şi care au făcut ca nivelurile de bacterii, precum Escherichia coli să crească din nou. Din acest motiv, atât duminică, cât și luni antrenamentele de triatlon programate în Sena au fost anulate şi există riscul ca probele să fie amânate sau mutate în altă locație, mai scrie L’Unità.
Carolina Ciulu
