Mâine, 1 august 2024, marcăm Ziua Suprasolicitării Planetei/ Earth Overshoot Day (https://www.overshootday.org/). De la 1 ianuarie până la 1 august, omenirea a utilizat resursele naturale pe care ecosistemele planetei le pot produce într-un an întreg, conform celor mai recente calcule ale Global Footprint Network. Cu alte cuvinte, în doar 7 luni, omenirea a consumat ceea ce Pământul reînnoiește în 12 luni.
În comparație cu anul 2023, Ziua Suprasolicitării Planetei din acest an este cu o zi mai devreme. Aceasta devansare se explică printr-o ușoară reducere a emisiilor de carbon, care este însa contrabalansată de nivelul mai scăzut de absorbție a carbonului de către oceane. Practic, deși omenirea a produs mai puține emisii de carbon, oceanele nu au avut aceeași capacitate de absorbție, iar rezultatul a fost tot unul negativ.
Ziua Suprasolicitării Planetei din acest an coincide cu perioada competițiilor sportive. Acest lucru este relevant deoarece, pe de o parte, competițiile sportive sărbătoresc potențialul uman, colaborarea pașnică și spiritul de fair-play, în timp ce pe de altă parte Ziua Suprasolicitării Planetei ne arată că nu am reușit să ne realizăm potențialul și să cooperăm pentru a câștiga cea mai importantă dintre probe: utilizarea durabilă a resurselor planetei fără a provoca dezastre.
Barbara Bendadi, Director de Conservare al WWF – România (Fondul Mondial pentru Natură) subliniază: “Chiar în România , în fiecare an batem recorduri de căldură. Din păcate, aceste recorduri ne arată un singur lucru: că pierdem lupta împotriva schimbărilor climatice. Trebuie să schimbăm modul în care jucăm acest joc, altfel pierderile vor fi prea mari. Nu putem câștiga acest joc singuri, iar cel mai mare aliat al nostru rămâne natura. Ecosistemele sănătoase ne permit să reducem emisiile de CO2 și efectele schimbărilor climatice, inclusiv dezastrele.”
Chiar dacă tendința globală de suprasolicitare a atins un platou în ultimul deceniu, omenirea pierde teren în această cursă. Acțiunile noastre nu se potrivesc cu obiectivele pentru 2030:
de a proteja 30% din oceanele, terenurile și apele dulci ale planetei
de a reduce emisiile de carbon cu aproximativ 45% la nivel mondial comparativ cu cele din 2010.
Doar măsura reducerii carbonului ar influența singură mutarea Zilei Suprasolicitării Planetei cu 22 de zile anual, în următorii șase ani.
Acest comunicat în format word
Grafic Country Overshoot Days 2024
Grafic Earth Overshoot Day
Cum se stabilește Earth Overshoot Day?
Earth Overshoot Day nu are o zi fixă, se calculează împărțind biocapacitatea planetei (cantitatea de resurse ecologice pe care Pământul este capabil să genereze în acel an), la amprenta ecologică a umanității (cererea umanității pentru acel an) și înmulțind cu 365, numărul de zile dintr-un an.
Amprenta ecologică a fiecărui oraș sau stat poate fi comparată cu biocapacitatea sa. Dacă cererea unei populații pentru bunuri ecologice (de exemplu pescuitul excesiv) depășește oferta, regiunea respectivă are un deficit ecologic. O regiune în deficit ecologic satisface cererea importând, lichidând propriile active ecologice sau emițând dioxid de carbon în atmosferă. La nivel global, deficitul ecologic și depășirea sunt aceleași, deoarece nu există un import net de resurse către planetă.
Prin modul de calcul si modelarea seturilor de date menținute și îmbunătățite independent de FoDaFo (Footprint Data Foundation) și de către Universitatea York, rapoartele National Footprint and Biocapacity Accounts oferă rezultate solide și transparente. Pentru fiecare ediție, rezultatele sunt recalculate din 1961 până în prezent pentru a asigura consistență și coerență în timp.
Schimbările simple ar putea contribui în mod semnificativ la mutarea Zilei Suprasolicitării Planetei:
- creșterea surselor globale de electricitate cu emisii scăzute de carbon de la 39% la 75%, ar câștiga 26 de zile
- crearea orașelor smart – orașele inteligente profită de tehnologiile existente pentru clădiri, procese industriale și distribuția electricității și reduc dependența de transportul intensiv în energie. Dacă ar fi implementate la nivel mondial, orașele smart ar putea muta Ziua Suprasolicitării Pământului cu 29 de zile.
- dotarea locuintelor din zonele rurale cu soluții de energie verde ar muta Ziua Suprasolicitării Pământului cu 8 zile
- protecția și reconstrucția zonelor umede ar muta data Zilei Suprasolicitării Pământului cu 4 zile până în 2050
- reimpadurirea a 350 de milioane de hectare ar muta Ziua Suprasolicitării Pământului cu 8 zile
- reducerea la jumătate a risipei alimentare, care reprezintă 10% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, ar câștiga 13 zile
- cultivarea intercalată a copacilor printre alte culturi, pe acelasi teren, ar câștiga 2,1 zile în plus
- protejarea surselor de apă dulce, de care depind agricultura, dar și multe alte bunuri cu care ne-am obișnuit, de la produse alimentare, până la haine
Obiectivele globale ale WWF (Fondul Mondial pentru Natură) pentru 2050 sunt zero pierdere a habitatelor naturale, înjumătățirea amprentei ecologice a producției și a consumului și zero extincții ale speciilor cauzate de om. Odată cu intensificarea fenomenelor meteorologice extreme și continuarea conflictelor militare din lume, considerăm că este important să securizăm resursele planetei pentru a putea susține prosperitatea economică pe termen lung. Aceste obiective se vor traduce în beneficii directe pentru oameni, cum ar fi stabilitatea climei, hrană sănătoasă, apă potabilă și o mai bună calitate a vieții.
Prin urmare, Ziua Suprasolicitării Planetei este un apel la răspunsuri proactive pentru a împiedica dezastrul prin decizii bune, deoarece suprasolicitarea se va încheia inevitabil. Este alegerea noastră cum.
Contact pentru media:
Simona Manea, Manager Comunicare WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură), smanea@wwf.ro, 0758.90.55.55
WWF România – Fondul Mondial pentru Natură este una dintre cele mai importante organizații specializate în conservarea mediului, si actioneaza pentru reducerea efectelor schimbărilor climatice. În ultimii ani, WWF Romania s-a implicat în acțiuni de cercetare și de policy pentru atenuarea schimbărilor climatice în România, oferind analize și propunând soluții pe teme referitoare la decarbonizarea mixului energetic național, hidroenergie, biomasa forestieră, hidrogen, eficiența energetică sau sărăcia energetică și prin advocacy față de companii pentru a reduce amprenta de carbon.
Zonele de conservare prioritare ale organizației sunt: Maramureș, Transilvania, Sud Vestul Carpaților,Apuseni, Lunca și Delta Dunării. WWF România face parte din rețeaua WWF, existentă de peste 60 de ani, în peste 100 de țări, pe 6 continente.
Mai multe informații pe wwf.ro.
