Criza politică din Venezuela, propunerea de reformă judiciară a președintelui Biden și complicarea dramatică a conflictului oricum extrem de complex din Orientul Mijlociu sunt subiectele care au acaparat atenția presei internaționale.
„Organizaţia Statelor Americane a declarat marți că nu poate recunoaște rezultatele anunţate de Consiliul Electoral Național al Venezuelei, care îl declară pe președintele Nicolas Maduro câștigător al alegerilor prezidenţiale de duminică”, transmite agenția Reuters. „Tensiunile nu scad. Cel puțin un om a murit luni la protestele spontane cu mii de participanți, punctate de ciocniri cu poliția. Opoziția afirmă că are dovezi de fraudă şi susține o mare victorie a lui Edmundo Gonzalez Urrutia”, rezumă situația ziarul francez Le Point. Site-ul italian de știri Il Sole 24 Ore detaliază: „opoziția contestă rezultatul: șefa ei, Maria Corina Machado, și fostul ambasador Edmundo Gonzalez Urrutia susțin că «au dovezi pentru a demonstra adevărul» și că au câștigat «cu peste 73% din voturi»”; în vreme ce „regimul i-a expulzat pe ambasadorii din Argentina, Chile, Costa Rica, Peru, Panama, Republica Dominicană și Uruguay, acuzând aceste țări de «interferență»”. Revista americană Foreign Affairs arată că sondajele exit-poll l-au cotat pe González cu 65% și pe Maduro cu 31%, însă autoritatea electorală a anunțat formal 51% pentru Maduro și 44% pentru González. Orice ar urma, aceste alegeri i-au dat o „lovitură gravă” regimului socialist, asupra căruia comunitatea internațională, și mai ales SUA, ar trebui să mențină presiunea. „Schimbarea nu va veni peste noapte – dar va veni.”
Secțiunile de opinie ale marilor ziare americane sunt aproape exclusiv concentrate pe luptele politice interne, iar la loc de cinste se află o reformă propusă ieri de președintele Joe Biden: un amendament constituțional care infirmă imunitatea președintelui pentru delicte comise în funcție, respectiv numirea judecătorilor la Curtea Supremă pentru un mandat de 18 ani, iar nu pe viață. The Washington Post apreciază că propunerile lui Biden (care includ și un cod etic obligatoriu pentru judecătorii amintiți) ar putea duce țara până la „jumătatea drumului către restabilirea unei oarecare încrederi publice în Curtea Supremă”. Conservatorul The Wall Street Journal își intitulează sugestiv editorialul „Asaltul politic al lui Biden asupra Curții Supreme”, care vorbește despre „planul distructiv” de a-i face pe „judecători slujitorii politicii”. Propunerea e calificată drept „un atac contra independenței judiciare și ordinii constituționale. I s-ar putea spune și un atac contra democrației”. În The New York Times un profesor universitar de drept explică faptul că pentru binele Curții Supreme e mai important acum ca democrații să câștige alegerile și mai puțin importantă e propunerea lui Biden (altfel nu rea, dar cu șanse slabe de adoptare). Victoria lui Trump ar putea însemna mai mulți judecători conservatori și „noi decizii care să compromită fundamental drepturi constituționale”. Pentru a-i da glas și unui observator extern, săptămânalul britanic The Economist se apropie totuși de opinia cotidianului newyorkez. Un al doilea mandat Trump „ar putea cimenta [la Curtea Supremă] o super-majoritate conservatoare vreme de decenii”. Dar condițiile pentru adoptarea amendamentelor constituționale necesare propunerii lui Biden – super-majorități atât în state cât și în ambele camere ale Congresului – „sunt de neatins, dincolo de orice speranță”.
„Israelul este la un pas de a invada Libanul”, titrează Rai News, precizând că Londra, Washington și Berlin își îndeamnă cetățenii să părăsească țara „înainte ca Israelul să riposteze împotriva grupării Hezbollah pentru atacul de sâmbătă, în care au fost uciși 12 copii druzi”. France 24 anunță că Israelul a lovit „aproximativ 10 ținte Hezbollah” în sudul Libanului și l-a ucis pe un membru al mișcării teroriste islamiste. Britanicul The Telegraph sesizează că navele de război americane și britanice din Mediterana se strâng în apropierea posibilei zone de conflict, unde ar putea juca în principiu trei roluri: descurajare, livrare de ajutoare și evacuarea civililor din Liban. Revista Foreign Policy crede că „drumul spre o pace Israel-Hezbollah trece prin Gaza”: „riscul unui război în toată puterea cuvântului în nord ar putea fi redus considerabil printr-un armistițiu în sud”. Altă revistă americană, The Atlantic, observă însă deocamdată reținere din partea tuturor părților implicate în acest potențial „mare război din Orientul Mijlociu pe care nimeni nu și-l dorește”. Poate mai puțin din partea Turciei, constată La Libre Belgique, al cărei conducător autoritar, Recep Tayyip Erdogan, „a sugerat că ar putea interveni militar împotriva Israelului în războiul din Gaza”. Israelul a răspuns cerând ca Turcia să fie exclusă din NATO, întrucât „Ankara a încălcat principiile NATO amenințând să invadeze, fără provocare, o țară occidentală democratică”. The Jerusalem Post nu se teme de „amenințările lui Erdogan de a invada Israelul”, dar consideră că ele nu fac altceva decât să „agraveze tensiunile, să incite la violență și să destabilizeze regiunea și mai mult”.
În privința extremiștilor care incită la violență, veștile sunt și bune și rele. „O instanţă din Marea Britanie l-a condamnat la închisoare pe viaţă pe un cunoscut predicator islamist, acuzat de coordonarea unei organizaţii teroriste”, relatează BBC. Anjem Choudary, 57 de ani, va executa minim 28 de ani de închisoare. Pe de altă parte, se poate afirma că la Jocurile Olimpice de la Paris manifestanții anti-Israel și pro-Hamas din Occident au atins o culme a extremismului, scandând „Heil Hitler” în timp ce făceau salutul nazist la meciul de fotbal Israel-Paraguay, după cum consemnează New York Post. Între timp, trei sportivi israelieni au fost amenințați cu moartea și Israelul suspectează că Iranul complotează atentate contra atleților și spectatorilor israelieni de la Paris, conform aceluiași ziar.
Pe de altă parte, „extremiști de dreapta israelieni susținuți de miniștri și deputați au încercat să atace două baze militare pentru a denunța arestarea a nouă soldați acuzați de rele tratamente și viol asupra unor deținuți palestinieni”, scrie ziarul francez Les Echos. „Yair Lapid, liderul opoziției centriste, a denunțat o «insurecţie fascistă», o «tentativă de lovitură de stat condusă de miliții armate» susceptibilă a provoca «prăbușirea țării»”, mai consemnează publicația franceză. Editorialul cotidianului israelian Haaretz e și mai tranșant: în opinia lui, statul condus de Netanyahu a pierdut controlul asupra extremei drepte israeliene. Lanțul de evenimente „constituie proba vie și directă a dezintegrării în stadiu avansat a Israelului sub Benjamin Netanyahu. Fiecare verigă a lanțului indică o descompunere sistemică; luate la un loc, ele sunt letale”. Cea mai grăitoare e însă mărturia unei jurnaliste de la Ynet News, prezentă la evenimente. „Trădătoare. Târfă. Du-te înapoi în Gaza. Hamas” sunt doar câteva dintre insultele primite de ea printre scuipați și îmbrânceli. A fost scuipată de o femeie înfășurată în drapelul israelian, venită să protesteze contra parchetului militar, deși acesta „acționează în numele aceluiași drapel în care ea e înfășurată”. Au atacat un jurnalist care tocmai luptase cinci luni pe front pentru ei; au înjurat un reporter de la Radioul Armatei care a salvat zeci de oameni pe 7 octombrie la festivalul de muzică Nova. „Pe 7 octombrie nu am realizat că trebuie să-mi fie frică. Senzația că îmi e frică de israelieni, de oamenii care ar trebui să-mi fie vecini, de oameni care fac parte din națiunea mea. Ideea nu era să trecem împreună prin toate acestea, nu?”
(Andrei Suba/RADOR RADIO ROMÂNIA)
