Tensiunea rămâne crescută în Orientul Mijlociu, după uciderea liderului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, la Teheran, și a comandantului Hezbollah, Fuad Shukr, la Beirut, consemnează presa internațională. Atacurile de la Beirut și Teheran reprezintă o escaladare periculoasă, într-un moment în care toate eforturile ar trebui să conducă la o încetare a focului în Gaza, la eliberarea tuturor ostaticilor israelieni, la o creștere masivă a ajutoarelor umanitare pentru palestinienii din Gaza și la revenirea la calm, a declarat Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, citat de Euronews. La rândul său, premierul israelian Benjamin Netanyahu a subliniat: „Ne așteaptă zile dificile. După atacul de la Beirut, s-au auzit amenințări din toate părțile. Suntem pregătiți să facem față oricărui scenariu și vom fi uniți și hotărâți împotriva oricărei amenințări. Israelul va face pe oricine să plătească scump pentru orice agresiune împotriva noastră pe orice front”, reține Euronews. Uciderea liderului Hamas Ismail Haniyeh reprezintă un regres major pentru grupare, lucru care reiese din revărsarea de doliu în regiune, în special în rândul axei aliaților Iranului, scrie The Jerusalem Post, iar The Atlantic notează că Ayatollahul Khamenei a cerut deja răzbunare, iar noul președinte reformist Masoud Pezeshkian și sistemul iranian mai amplu tocmai au primit o atenționare că programul lor declarat – de îmbunătățire a legăturilor cu regiunea și cu Occidentul, în timp ce duc simultan un război împotriva Israelului – se bazează pe o contradicție, așa încât vor fi nevoiți să aleagă. Iranul și aliații săi deplâng pierderile figurilor proeminente militante și jură să se răzbune pe Israel, titrează The Washington Post. De-abia instalat, guvernul președintelui iranian Masoud Pezeshkian se confruntă cu o criză majoră, constată Courrier International și subliniază că asasinarea lui Haniyeh dă o grea lovitură negocierilor pentru o încetare a focului în Gaza și riscă să degenereze într-un război total cu Israelul. Statele Unite fac apel la dezescaladare, secretarul de stat american, Antony Blinken cerând „tuturor părților” din Orientul Mijlociu să detensioneze situația și să obțină „urgent” o încetare a focului în Gaza, pe fondul temerilor privind o conflagrație regională, notează The Washington Times. „În ceea ce privește Orientul Mijlociu, regiunea se află în prezent pe o cale de creștere a conflictelor, violenței, suferinței și insecurității. Este esențial să se întrerupă acest ciclu, iar asta începe cu o încetare a focului, la care lucrăm”, a declarat șeful diplomației americane, aflat în Mongolia, reține La Libre Belgique.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și-a încheiat joi turneul de 10 zile în Asia în Mongolia, subliniind consolidarea relațiilor cu țara fără ieșire la mare din Asia de Est, menționeaază Al Mayadeen și detaliază că Blinken și-a propus să întărească sprijinul SUA pentru aliați și să contracareze „influența în creștere” a Chinei în regiune. Anterior în cadrul turneului, în Japonia și în Filipine, Blinken, împreună cu secretarul american al apărării, Lloyd Austin, au anunțat o cooperare militară și de apărare sporită cu aceste țări, abordând preocupările legate de provocarile Beijingului, în special în Marea Chinei de Sud, adaugă Al Mayadeen.
După anunțarea rezultatelor alegerilor din Venezuela, autoritățile din țară încă refuză să arate dovada victoriei lui Nicolás Maduro, care a fost pusă sub semnul întrebării de o parte a comunității internaționale, scrie Courrier International. Comunitatea internațională trebuie să se mobilizeze, titrează El Mundo. Frauda de la alegerile prezidențiale din 28 iulie a fost flagrantă. Țările din America Latină, UE, Statele Unite trebuie să facă acum totul pentru ca dictatorul Nicolás Maduro să cedeze, opinează El Mundo. Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a cerut o mai mare transparență după disputatele alegeri din Venezuela, scrie EUObserver, iar The Wall Street Journal atenționează că Maduro se bazează pe armată, pentru a rămâne la putere și este protejat de un serviciu de securitate extins, în ciuda furiei interne și a presiunii internaționale legate de alegerile contestate. El Litoral identifică trei soluții la criza venezueleană: revoltele populare, întărirea opoziției și intervenția internațională. Nu este vorba despre o intervenție militară, explică El Litoral, ci despre acțiuni concrete ale întregii comunități regionale care să implice daune aduse regimului, cum ar fi sancțiuni economice și blocaje comerciale, printre altele. Cele trei soluții sunt pe masă, subliniază El Litoral, și va depinde de intensitatea fiecăreia, sau a tuturor în același timp, dacă Venezuela va ieși din criză sau va deveni un regim pe vecie în stil cubanez.
Cristina Zaharia, RADOR
