Context
Marin Preda, una dintre cele mai proeminente figuri ale literaturii române, e autorul unor opere la care publicul rezonează și astăzi, la decenii după publicarea lor. Cu o viață marcată de evenimente istorice și sociale tumultuoase, Preda a transpus în scrierile sale esența sufletului românesc, cu toate contradicțiile și frumusețea sa. S-a născut pe 5 august 1922, în satul Siliștea-Gumești din județul Teleorman. Provenind dintr-o familie de țărani, Preda a fost profund influențat de mediul rural în care a crescut. A urmat școala primară în satul natal și liceul la Alexandria. Fără niciun ajutor financiar din partea părinților și fără susținere morală, Marin Preda s-a hotărât să plece la București pentru a-și continua studiile.
În aprilie 1942, pe când avea 20 de ani, Marin Preda a ocupat un post de corector la ziarul „Timpul”, la care un an mai târziu a debutat cu schița „Pârlitu”, după care a continuat să publice „Strigoaica”, „Salcâmul”, „Calul”, „Noaptea” și „La câmp”. În septembrie își dă demisia de la publicația „Timpul” și, pentru scurt timp, se angajează la Institutul de statistică. La recomandarea lui Eugen Lovinescu, poetul Ion Vinea îl angajează pe Marin Preda ca secretar de redacție la „Evenimentul zilei”. În martie 1943, Marin Preda a publicat opera „Colina” în ziarul „Vremea războiului”, iar în aprilie, a publicat schița „Rotila”.Marin Preda a participat la câteva ședințe ale cenaclului „Sburătorul”, condus de criticul Eugen Lovinescu, unde le-a citit celor prezenți nuvela „Calul” Debutul său literar a avut loc în 1942, când a publicat prima povestire în revista „Timpul”. Adevărata recunoaștere avea să vină la publicarea romanului „Moromeții” (1955), o lucrare care a devenit imediat un reper în literatura română.
Implicat civic si politic
Marin Preda a fost un scriitor implicat nu doar în literatură, ci și în viața civică și politică a țării. De-a lungul carierei sale, a deținut diverse funcții în cadrul Uniunii Scriitorilor din România și a fost redactor-șef al Editurii Cartea Românească. Deși a avut o relație complicată cu regimul comunist, reușind să navigheze cu abilitate printre constrângerile cenzurii, Preda a încercat să își păstreze integritatea și să promoveze valorile literare autentice.
Deși era membru al Partidului Comunist Român, nu îi era teama să-și susțină părerea, chiar dacă era contrară conducerii țării. Pentru a se asigura că nu se va introduce realismul socialist, Marin Preda s-a dus la Nicolae Ceaușescu și i-a zis: „Dacă vreți să introduceți realismul socialist, eu, Marin Preda, mă sinucid”, povestea Adrian Păunescu pentru Jurnalul în 2008. În 1974 este ales membru corespondent al Academiei Române. În 1980 este ales deputat în Marea Adunare Naţională, fiind reprezentat al circumscripţiei electorale Drăcăşănei-Teleorman.
De la nuvelă, la roman
Preda a fost un autor prolific, abordând diverse genuri literare precum nuvela, romanul și alte scrieri, toate la nivel de geniu. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără „Moromeții”, „Delirul”, „Întâlnirea din pământuri”, „Cel mai iubit dintre pământeni” sau „Marele singuratic”. Acestea sunt doar câteva dintre comorile literare pe care le-a lăsat nouă, cititorilor, și care au marcat literatura română. „Moromeții” este, fără îndoială, una dintre cele mai importante opere ale lui Marin Preda. Romanul, apărut în două volume, prezintă viața unui țăran dintr-un sat teleormănean și lupta sa pentru supraviețuire într-o perioadă dificilă a istoriei României. Prin intermediul personajului principal, Preda explorează teme precum condiția umană, relațiile sociale și politice, dar și corupția și injustiția. „Delirul” este un alt roman semnificativ al lui Marin Preda, prin intermediul căruia abordează tema rebeliunii legionare și ale reprimării ei de către Ion Antonescu din 1941 sau experiența sa în armată. Prin intermediul personajului principal, Preda explorează lumea interioară a acestuia și lupta sa pentru a se regăsi într-o lume ostilă și dezumanizată. „Întâlnirea din pământuri” este prima carte a lui Marin Preda și reprezintă un moment decisiv în evoluţia prozei rurale româneşti. „Cel mai iubit dintre pământeni” este un roman în care Preda abordează tema puterii și a corupției în societatea românească. Prin intermediul personajului principal, Preda explorează lumea politică și lupta pentru putere, dar și consecințele acesteia asupra individului și societății. „Marele singuratic” este un roman în care Preda explorează tema singurătății și a izolării individului într-o lume ostilă și dezumanizată. Prin intermediul personajului principal, Preda aduce în prim-plan lupta acestuia pentru a se regăsi și a se elibera de constrângerile sociale și politice.
Sursele de Inspirație
Opera lui Marin Preda este strâns legată de viața rurală și de experiențele sale personale. Romanul „Moromeții” este, poate, cea mai elocventă ilustrare a acestei legături, fiind inspirat de satul său natal și de oamenii care l-au populat. Prin personajele sale, Preda a reușit să capteze esența vieții rurale din România, cu toate dificultățile și frumusețea sa. De asemenea, perioada postbelică și tranzițiile sociale și politice ale României au avut un impact semnificativ asupra lucrărilor sale. Romanul „Cel mai iubit dintre pământeni” (1980) abordează în mod direct temele legate de regimul comunist și de condiția umană sub presiunea dictaturii. Cărțile lui Marin Preda continuă să fie extrem de relevante și astăzi. Temele universale abordate în operele sale, cum ar fi lupta pentru supraviețuire, conflictele familiale și sociale, căutarea identității și a sensului vieții, rămân la fel de actuale. În plus, criticile subtile la adresa regimurilor totalitare și explorarea complexității umane fac ca lucrările sale să fie apreciate nu doar ca piese de literatură, ci și ca documente istorice și sociale.
Marin Preda a murit la Mogoşoaia, în condiţii suspecte (care nu au fost nici până în prezent elucidate), în noaptea de 15 spre 16 mai 1980. A fost înmormântat la Cimitirul Bellu din Bucureşti (în ziua de 21 mai 1980).
S-au scris mii de rânduri despre moartea suspectă a scriitorului. S-a vehiculat şi ideea asasinării, dat fiind că, prin opere sale, Marin Preda îşi atrăsese ”duşmănia” regimului şi a Securităţii. Se spune că a ajuns în vizorul Securităţii, după apariţia romanului ” Delirul” prin care adusese în faţa opiniei publice, în plin regim comunist, profilul moral al generalului Ion Antonescu, prezentându-l într-o lumină pozitivă. Se mai spune că a atras şi mai mult atenţia Securităţii prin ” Cel mai iubit dintre pământeni”, capodoperă în care aminteşte de ”era ticăloşilor”. După moartea lui au apărut voci potrivit cărora, Preda ar fi avut în lucru un alt roman, în care urma să arate cum au fost lichidate valorile neamului românesc, în „obsedantul deceniu”. Adevărate scenarii s-au creat după moartea fulgerătoare a scriitorului.În februarie 1981, la Siliştea-Gumeşti, cu ocazia „Lunii cărţii la sate”, este organizată o amplă evocare a lui Marin Preda, la care participă Eugen Simion, Cornel Popescu, Petre Anghel şi Al. Piru. Iar începând din 1982, o dată la doi ani, la Alexandria şi la Siliştea-Gumeşti, se va desfăşura Festivalul Naţional de Literatură „Marin Preda”, cuprinzând un concurs naţional de proză scurtă, dar şi evocări şi colocvii privind personalitatea şi opera marelui scriitor (festivalul va avea 14 ediţii, în anii 1982-2003 şi 2011-2014). Tot în 1982, la Alexandria a fost vernisată o amplă expoziție de fotografii, realizate de artistul fotograf Vasile Blendea, iar la Siliștea-Gumești a fost deschisă Expoziția Memorială „Marin Preda”, care va fi mutată, în 1993, în Școala veche, fiind reorganizată sub titulatura Centrul Memorial „Marin Preda”. De asemenea, la Siliștea-Gumești a fost ridicat, în 2007, un bust al scriitorului, realizat de sculptorul Panaite Chifu, originar din aceeași localitate, care este autor și al bustului din Parcul Bordei din București; un alt bust, realizat de sculptorul Doru Drăgușin, a fost dezvelit la Roșiorii de Vede. Unele dintre cărţile de proză scurtă ale lui Marin Preda, dar mai ales unele dintre romanele sale, au fost traduse în mai multe limbi, respectiv în: maghiară, rusă, sârbă, germană, franceză, engleză, bulgară, chineză, ucraineană, tadjică, croată, greacă, cehă, spaniolă, slovenă, italiană. Iar unele dintre prozele sale scurte, dar și unele fragmente din romanele sale sunt prezente, în traducere, în mai multe antologii, apărute la Paris, Djakarta, Sofia, Montevideo, New York, Brussel, Istanbul, Moskova, Berlin, Varșovia, Tübingen, Londra, Skopje, Leipzig, Buenos Aires, Habana, Budapesta, Pancevo și București.
De asemenea, Marin Preda a scris scenarile pentru filmele: Desfăşurarea (1954, regizor Paul Călinescu, care este şi co-scenarist; rolul Ilie Barbu a fost interpretat de Colea Răutu), Moromeţii (1955, regizori Tatiana Sireteanu şi Silviu Dimitrovici), Pasiunea prietenilor mei (1957, regia Savel Stiopul; filmul a rămas însă la faza de probe) şi Porţile albastre ale oraşului (1973, scenariul având la bază nuvela „O oră din august”, regizor Mircea Mureşan; filmul a primit Premiul pentru scenariu, acordat de Asociaţia Cineaştilor din România). Totodată, după operele sale au fost realizate câteva importante ecranizări, respectiv: Marele singuratic (1976, regizor Iulian Mihu), Întâlnirea din pământuri (1983, scenariul Ion Coja, regia Dumitru Dinulescu), Imposibila iubire (1983, după romanul „Intrusul”, regia Constantin Vaeni), Moromeţii (1986, scenariul şi regia Stere Gulea; rolul lui Ilie Moromete a fost jucat de Victor Rebengiuc, iar filmările s-au făcut în judeţul Teleorman, dar nu la Siliştea-Gumeşti, unde s-a născut scriitorul, ci la Talpa), Cel mai iubit dintre pământeni (1992, scenariul şi regia Şerban Marinescu).
Piesa Martin Borman s-a jucat pe scena Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti (premiera avut loc la 29 decembrie 1967, în regia Soranei Coroamă-Stanca), ulterior fiind pusă în scenă Tinereţea lui Moromete (premiera a avut loc la 18 septembrie 1981, în regia Ancăi Ovanez Doroşenco), alte dramatizări fiind prezentate la teatrele din Brăila și Oradea. La fel și la Radio, au fost prezentate mai multe dramatizări după Moromeţii (prima adaptare radiofonică a fost transmisă la 7 februarie 1956, urmată de altele, ultima fiind aceea din 1990, dramatizarea aparţinând Antoanetei Tănăsescu, iar regia lui Cristian Munteanu), dar şi după alte romane.
Concluzie
Marin Preda a reușit să creeze o operă literară de o valoare inestimabilă, care continuă să inspire și să provoace generații întregi de cititori. Viața sa, marcată de evenimente istorice și sociale semnificative, și angajamentul său față de autenticitatea literară au făcut din el un simbol al literaturii române. Operele sale nu sunt doar povestiri ale unei epoci trecute, ci oglindesc realități și dileme umane care traversează timpul, făcându-le la fel de valabile și astăzi.
Bibliografie
Calendar Rador
https://adevarul.ro/stiri-locale/alexandria/daca-timpul-ar-fi-avut-rabdare-marin-preda-ar-1555369.html
RADOR – Alexandru Eduard Balaci
