”Tensiunea este la cote maxime în Orientul Mijlociu”, titrează Voice of America, detaliind că Statele Unite trimit nave de război în regiune pentru a apăra Israelul în cazul unui atac din partea Iranului, iar mai multe guverne occidentale le-au transmis cetățenilor lor să părăsească de urgență Libanul. În plus, Comandantul Comandamentului Central al SUA, generalul Michael Kurilla, va sosi luni în Israel, ca parte a unei călătorii regionale în Orientul Mijlociu, unde coordonează activitățile coaliției internaționale pentru a intercepta așteptatul atac iranian, precum și atacul de ripostă al grupării libaneze Hezbollah, notează Ynetnews, adăugând că Michael Kurilla a fost prezent în regiune și înainte de atacul iranian din 13 aprilie. După asasinarea șefului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, la Teheran și a liderului militar al Hezbollah, Fouad Chokr, la Beirut, oficialii israelini consideră că un atac comun sau separat din partea Iranului și a grupării Hezbollah este inevitabil, transmite ziarul Yedioth Ahronoth, detaliind că miniștrii israelieni au fost instruiți să se „pregătească pentru toate scenariile”, care ar putea escalada într-un război pe cinci fronturi, cu mii de ținte lovite în toată țara. Ca o primă ripostă, Hezbollah a lansat deja 30 rachete asupra Israelului în noaptea de sâmbătă spre duminică, remarcă Le Point, iar potrivit Washington Post, temerile cu privire la izbucnirea unui conflict mai amplu în Orientul Mijlociu sunt întregite de atacurile lansate de Israel asupra a două școli din Gaza și soldate cu peste 30 de morți, dar și de atacul prin înjunghiere comis de un palestinian în apropiere de Tel Aviv.
Pe frontul ruso-ucrainean, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că piloții forțelor aeriene ucrainene au început să zboare cu aeronave de tip F-16 pentru operațiuni în interiorul țării, confirmând astfel sosirea mult așteptată a avioanelor de luptă fabricate în SUA, la mai bine de 29 de luni de la lansarea invaziei de către Rusia, relatează Reuters. După luni de lobby intens asupra aliaților săi occidentali, Ucraina a primit un număr nedezvăluit de avioane F-16 de la doi membri NATO, Danemarca și Olanda, detaliază Politico, în timp CNN subliniază convingerea lui Zelenski că începe ”un nou capitol” în lupta cu Rusia. La rândul său, Kremlinul își reia amenințările nuclerae. Astfel, potrivit agenției ruse Tass, ministrul adjunct al afacerilor externe al Federației Ruse, Serghei Riabkov, a declarat că Rusia ar putea desfăşura rachete echipate nuclear în replică la acțiunile occidentale. Dacă președintele și forţele armate vor declara că este oportun, atunci asta se va întâmpla, a subliniat Riabkov, într-un interviu acordat postului de televiziune Rossia-1, citat de Tass.
Marea Britanie se confruntă cu ”cele mai mari tulburări sociale din ultimii ani”, în condițiile în care ”dezinformarea alimentează protestele împotriva imigranților”, constată CNN. Tensiunile au escaladat după uciderea, lunea trecută, a trei fete în oraşul englez Southport și după ce au fost răspândite zvonuri false potrivit cărora atacatorul ar fi fost un solicitant de azil, explică BBC. Reuters relatează că duminică poliția și protestatarii s-au luptat din nou în mai multe orașe britanice, culminând cu atacarea unui hotel de lângă orașul Rotherham, care găzduiește solicitanți de azil. Potrivit Time Magazine, premierul britanic Keir Starmer a condamndat cu fermitate violențele pe care le-a catalogat drept ”huliganism de extremă-dreaptă” și a promis că responsabilii vor fi aduși în fața justiției.
”România este un aliat strategic cheie pentru SUA”, titrează Central European Times, preluând o analiză publicată de cotidianul american The Hill în care se subliniază că ”Peisajul geopolitic actual, cu conflicte în Ucraina și Orientul Mijlociu, alături de relațiile tensionate cu aliatul NATO Turcia, a adus România într-o poziție crucială”. Concret, expertul regional Ronald H. Linden arată că ”România se confruntă acum cu amenințări complexe reprezentate de agresiunea Rusiei. Împărțind o graniță discontinuă de peste 600 de kilometri cu Ucraina sfâșiată de război, proximitatea de zonele de conflict din estul Ucrainei și de Marea Neagră i-a sporit României valoarea strategică”. În plus, ”din punct de vedere economic, România a devenit indispensabilă Ucrainei, facilitând exporturile de cereale prin porturile sale precum Constanța, pe fondul blocadelor rusești. Această cooperare expune România la amenințări directe, după cum o demonstrează recentele bombardamente de lângă granița sa. Însă în ciuda riscurilor, sprijinul românilor pentru NATO și Ucraina rămâne robust, iar fermierii locali au manifestat mai puțină rezistență în comparație cu omologii lor din Polonia și Ungaria”. ”Pe plan intern, România a reușit să evite alunecarea către autocrație văzută în unele țări vecine. Comisia Europeană a lăudat reformele României în 2023, iar peisajul politic al națiunii a rămas relativ stabil, cu partidele sale de centru-dreapta și de centru-stânga cooperând pentru a contracara facțiunile anti-UE și anti-NATO”, mai reține Central European Times din analiza lui Ronald Linden. În opinia expertului american, ”cel mai important pericol potențial” ar fi ”o Moldovă dominată de Rusia”, care ”ar putea destabiliza și mai mult regiunea, sporind fluxurile de refugiați și transformând granița României într-un punct fierbinte”.
În final, Euronews scrie despre ”valurile de căldură, lacurile secate și culturile distruse” din România. ”Criza agricolă a lovit puternic România, unde se așteaptă pierderi semnificative la culturile de porumb și de floarea-soarelui, o situaţie care l-a determinat pe ministrul agriculturii să ofere despăgubiri fermierilor afectați”, detaliază Euronews, adăugând că ”această nouă criză se adaugă celei deja trăite în luna iulie, când locuitorii mai multor regiuni ale României s-au confruntat cu un deficit grav de apă. Cu acea ocazie, a fost implementat un sistem de raționalizare din cauza secetei prelungite și a precipitațiilor reduse”, mai scrie Euronews.
(Carolina Ciulu/RADOR RADIO ROMÂNIA)
