Context:
În secolul al XIX-lea, Londra era un oraș în plină expansiune, având o populație în creștere rapidă și străzi congestionate. Revoluția Industrială adusese o migrație masivă a oamenilor din zonele rurale spre oraș, căutând locuri de muncă în fabrici. Orașul era sufocat de trafic, poluare și condiții insalubre, iar călătoriile deveniseră din ce în ce mai dificile. În acest context, necesitatea unei soluții pentru decongestionarea traficului a devenit evidentă.
Construcția primului metrou
Primul metrou din lume, cunoscut sub numele de Metropolitan Railway, a fost inaugurat pe 10 ianuarie 1863 în Londra. Acest proiect ambițios a fost inițiat de Charles Pearson, un avocat și reformator social, și a fost susținut de Parlamentul Britanic.
Construcția metroului a fost realizată folosind tehnica „cut-and-cover”. Aceasta implica săparea unui șanț de-a lungul străzilor, construirea tunelurilor și apoi acoperirea lor la loc. Procesul a fost laborios și perturbator pentru viața cotidiană a londonezilor. Săpăturile au întâmpinat numeroase dificultăți, inclusiv relocarea conductelor de apă și gaz, precum și a unor clădiri. Cu toate acestea, construcția a continuat, iar linia inițială avea o lungime de aproximativ 6 kilometri, legând stațiile Paddington și Farringdon. Ruta de 6 kilometri dintre Paddington și Farringdon era traversată de vagoane din lemn şi o locomotivă cu aburi. Locomotivele evacuau pe coş fumul rezultat din arderea cărbunelui şi împingeau afara aburii, eliminaţi sub presiune de pistoanele în mişcare.
Ventilatoarele puternice aveau rolul să evacueze aproape irespirabila atmosferă, deversând-o direct în stradă, unde se împrăştia deasupra oraşului. Lumea nu numai că suporta, dar admira miracolul! La inaugurare, metroul a transportat peste 38.000 de pasageri în prima zi, depășind cu mult așteptările. De asemenea, metroul a devenit o atracție turistică în sine, vizitatorii fiind curioși să experimenteze noua minune tehnologică. 30.000 de pasageri călătoreau zilnic în trenurile care plecau din zece în zece minute. Aşa s-a rezolvat problema circulaţiei rutiere centrale din capitala cu peste două milioane de locuitori la vremea respectivă.
Impactul și avantajele metroului
Metroul a avut un impact semnificativ asupra Londrei, oferind o alternativă rapidă și eficientă la călătoriile de suprafață. A redus congestionarea traficului și a permis navetiștilor să călătorească mai rapid între locuințele lor din suburbii și locurile de muncă din centrul orașului. De asemenea, metroul a contribuit la dezvoltarea urbană, facilitând expansiunea orașului în afara limitelor sale tradiționale.
Printre avantajele metroului se numărau și reducerea poluării, deoarece trenurile inițiale erau propulsate de locomotive cu aburi, care, deși nu erau complet ecologice, erau mai puțin poluante decât traficul de suprafață. Mai târziu, metroul a trecut la propulsia electrică, devenind și mai eficient din punct de vedere energetic și ecologic.
Stațiile
Stațiile inițiale ale metroului londonez erau simple, dar funcționale. Paddington, una dintre stațiile terminus, era conectată la stația feroviară existentă, facilitând transferul între trenurile de lungă distanță și metrou. Farringdon, cealaltă stație terminus, era situată în apropierea districtului financiar, servind numeroși navetiști. Stațiile erau echipate cu platforme laterale și tuneluri boltite, construite din cărămidă. Iluminarea era asigurată de lămpi cu gaz, iar ventilația era o provocare constantă, având în vedere locomotivele cu aburi care emiteau fum și gaze. De-a lungul timpului, stațiile au fost modernizate și adaptate pentru a răspunde cerințelor în creștere ale călătorilor.
Incidente
De-a lungul anilor, metroul londonez a fost scena unor evenimente inedite și a cunoscut câteva accidente notabile. Unul dintre primele incidente majore a avut loc în 1864, când o scurgere de apă a inundat o secțiune a tunelului, provocând întârzieri semnificative și repararea costisitoare a structurii. Un alt incident a fost un incendiu în 1866 la stația Farringdon, care a distrus o parte a platformei și a provocat panică printre călători. Aceste evenimente au subliniat necesitatea unor măsuri de siguranță mai stricte și au condus la îmbunătățiri în infrastructura metroului.
Concluzie
Primul metrou din lume a fost o realizare remarcabilă a ingineriei și un punct de cotitură în dezvoltarea transportului urban. De la construcția sa perturbatoare, dar inovatoare, până la impactul său semnificativ asupra mobilității și dezvoltării urbane, metroul londonez a stabilit un standard pentru viitoarele sisteme de transport subteran din întreaga lume. În ciuda provocărilor și accidentelor, metroul a demonstrat viabilitatea și avantajele unui sistem de transport rapid, eficient și modern, schimbând pentru totdeauna modul în care oamenii se deplasează în orașe.
Bibliografie
Calendar Rador
https://www.britannica.com/technology/subway
Se împlinesc 158 de ani de când a fost inaugurată prima linie de metrou din lume
