Situația din Orientul Mijlociu stârnește temerile analiștilor și comentatorilor din presa internațională. Pe fondul riscului unei conflagrații regionale și al temerilor privind o escaladare militară între Iran și aliații săi, pe de o parte, și Israel, pe de altă parte, mai multe țări arabe și occidentale își sporesc eforturile diplomatice și apelurile la liniște, iar miniștrii de externe ai G7, reuniți recent prin videoconferință, au declarat că se tem de „o regionalizare a crizei, începând cu Libanul”, menționează Le Monde. La rândul său, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a lansat un apel la evitarea extinderii conflictului și a subliniat că absolut totul trebuie făcut pentru a preveni ca această situație să se deterioreze și mai mult și să intre într-un abis, cu consecințe teribile pentru civili, citează Le Monde. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că țara sa este pregătită să înfrunte Iranul și pe aliații săi pe toate fronturile, reține La Croix, iar Le Figaro notează că Israelul speră să poată conta pe o coaliție militară internațională condusă de Statele Unite, pentru a participa la apărarea sa. Potrivit Axios, secretarul de stat american Antony Blinken le-a spus omologilor săi din G7 că un atac al Iranului și Hezbollahului împotriva Israelului ar putea fi lansat în următoarele 24 sau 48 de ore. În plus, oficialii israelieni cred că atacurile se vor concentra asupra instalațiilor militare și de apărare din nordul și centrul țării, scrie Ha’aretz. Pe fondul tensiunilor, ministrul american al Apărării, Lloyd Austin, a ordonat desfășurarea de avioane de luptă și nave de război suplimentare la sol în Orientul Mijlociu, ca răspuns la amenințările Iranului și susținătorilor săi de a ataca Israelul, afirmă The New York Times. Între timp, fostul ministru rus al apărării, Serghei Şoigu, a ajuns la Teheran, pentru a aprofunda cooperarea ruso-iraniană, consemnează L’Opinion. Un mare motiv de îngrijorare este acela că principalii beligeranți par gata să-și asume mai multe riscuri decât în timpul precedentei lor confruntări, crede L’Orient-Le Jour și adaugă că Benyamin Netanyahu vrea să schimbe jocul, iar Ali Khamenei va face orice ca să nu reușească. Încheierea războiului din Gaza ar ajuta cu siguranță la reducerea amenințărilor cu care se confruntă acum Israelul, deși este puțin probabil ca runda actuală de escaladare să aducă părțile mai aproape un acord de încetare a focului sau de eliberarea ostaticilor israelieni rămași, analizează Foreign Affairs și continuă: Dar, oricum, o încheiere a conflictului din Gaza nu va rezolva dilema strategică mai mare a Israelului. Dacă Israelul crede că o mai mare integrare a sa în Orientul Mijlociu prin încheierea de acorduri de normalizare cu vecinii săi arabi va marginaliza grupurile extremiste susținute de Iran și va reduce ostilitatea față de țară, trebuie să se împace cu ideea că disputele sale cu palestinienii constituie cea mai gravă amenințare existențială a sa. Operațiunile militare tactice impresionante pot da o iluzie a victoriei, dar numai o pace durabilă cu palestinienii poate aduce o securitate reală, conchide Foreign Affairs.
Mii de venezueleni ies în stradă în țară, dar și în principalele orașe din Columbia, pentru a protesta față de victoria reclamată de Nicolás Maduro, relatează Courrier International. Opoziția a asigurat că, în ciuda represiunii violente a regimului, mișcarea democratică va continua să protesteze față de tentativa lui Maduro de a fura alegerile prezidențiale din 28 iulie, titrează Miami Herald. Dar Maduro nu dă niciun semn că ar ceda, dimpotrivă, și-a chemat susținătorii la demosntrații, după manifestațiile opozanților, constată El País. Cel puțin 12 persoane, inclusiv un soldat, au murit în ciocnirile dintre demonstranți și poliție. În acest context, există multă instabilitate, observă The New Yorker. Dar un lucru pare sigur: victoria democrației asupra autoritarismului în Venezuela va fi determinată, mai devreme sau mai târziu, nu prin vot, ci prin forță, adaugă ziarul american.
Prim-ministrul Bangladeshului, Sheikh Hasina, fiica lui Sheikh Mujibur Rahman, părintele fondator și primul președinte al Bangladeshului, aflată la putere din 2009, a părăsit țara luni, după mai mult de o lună de proteste studențești. Sub presiunea străzii, Hasina a demisionat și a fugit din țară, titrează site-ul Prothom Alo, amintind că, de la 1 iulie, studenții au manifestat pentru a cere abrogarea unui sistem de cote de acces la angajare în serviciul public. Demisia premierului Hasina, după cinci săptămâni de proteste și violențe marchează sfârșitul unei ere și deschide un capitol de incertitudine, crede Le Figaro. Șeful Statului Major al Armatei, generalul Waker-Uz-Zaman, a avut o întâlnire cu liderii politici pentru a rezolva criza din țară, inițiind formarea unui guvern interimar, completează agenția de știri Bangladesh Sangbad Sangstha (BSS). Criza actuală prezintă o oportunitate de readucere a Bangladeshului pe calea democrației și de depășire a dinamicii electorale hiper-partizane, în care câștigătorul ia totul, care a provocat atât de multe daune în ultimele trei decenii, comentează Al Jazeera și amintește că Bangladeshul a suferit mulți ani din cauza guvernării militare, în anii 1970 și 1980, în urma războiului care i-a asigurat independența față de Pakistan în 1971, și mulți se tem de pericolul unei reveniri a unei asemenea situații.
Cristina Zaharia, RADOR RADIO ROMÂNIA
