La o săptămână de la asasinarea liderul militar al Hezbollah, Fouad Chokr, la Beirut, și a liderului Hamas, Ismaïl Haniyeh, la Teheran, Israelul se pregătește pentru represaliile anunțate de Iran și de Hamas și Hezbollah, informează Ha’aretz. În plus, Iranul a acuzat Israelul că ar dori extinderea războiului în Orientul Mijlociu și a susținut că a comis o eroare strategică după asasinarea liderului Hamas, în timp ce eforturile diplomatice continuă pentru evitarea escaladării militare în regiune, menționează The New York Times. După o întâlnire extraordinară a Organizaţiei Cooperării Islamice (OCI), la Jeddah, în Arabia Saudită, ministrul iranian de Externe, Ali Bagheri, a atenționat Israelul că nu are „nici capacitatea și nici forța” să lupte cu Iranul, citează La Libre Belgique. Dacă războiul din Gaza se extinde într-un conflict regional, consecințele pentru Israel și pentru lume ar fi periculos de imprevizibile, crede revista Time, în timp ce soarta israelienilor și cea a palestinienilor rămân indisolubil intersectate.
Pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, Turcia a anunțat că este pregătită să-și construiască propriul sistem de apărare antirachetă, numit „Domul de Oțel”, dorind să-și îmbunătățească rapid apărarea militară, consemnează La Tribune. Dotat cu un sistem de suport pentru inteligența artificială, proiectul va fi condus de actori publici din industria de apărare, având ca obiectiv să răspundă la orice amenințări, detaliază ziarul francez și amintește că Ankara nu este singura care dorește să imite sistemul de apărare israelian numit „Domul de Fier”. În martie 2022, Germania a anunțat că are în vedere construirea propriului sistem de apărare antirachetă în eventualitatea unui atac al Rusiei, după cum a relatat Bild. Sistemul ar urma să coste în jur de 2 miliarde de euro și ar putea fi operațional încă din 2025 din trei locații din Germania și ar fi chiar suficient de puternic pentru a acoperi Polonia, România și țările baltice, adaugă La Tribune.
Incursiunea ucraineană din ultimele zile în regiunea rusă Kursk pare a fi un atac fără precedent vizând, potrivit Courrier International, deturnarea resurselor rusești din alte regiuni. Președintele rus Vladimir Putin a confirmat că forțele ucrainene au trecut frontiera în regiunea Kursk, din vestul Rusiei, și a calificat demersul drept o mare „provocare”, citează The Washington Post. În schimb, pentru Kiev, această ofensivă surpriză este o consecință a agresiunii ruse, care a cauzat zeci de mii de morți și distrugeri masive, explică France24. Incursiunea ucraineană în Rusia are loc în momentul în care armata rusă se află în ofensivă de câteva luni în diferite puncte de pe front împotriva trupelor ucrainene, care sunt mai puține la număr și mai slab echipate, în ciuda ajutorului occidental semnificativ, completeaază France24. În ciuda pierderilor enorme de personal și echipament, armata rusă rămâne extraordinar de periculoasă și produce rachete cu rază lungă de acțiune și rachete care pot ploua asupra infrastructurii ucrainene, avertizează Foreign Affairs. În plus, Moscova poate să se aprovizioneze cu arme de la partenerii săi iranieni și nord-coreeni și poate achiziționa tehnologii cu dublă utilizare, atât civilă, cât și militară, cum ar fi microcipurile, din China, atenționează revista americană.
Violențele xenofobe izbucnite în numeroase orașe din Marea Britanie exprimă o disperare reală, amplificată de rețelele de socializare și de știri false, fiind exploatate de extrema dreaptă, notează The Guardian. Nicio tragedie, nicio nemulțumire nu poate justifica incendierea unei secții de poliție sau asaltul organizat asupra unui lăcaș de cult, scrie New Statesman. La fel ca în timpul revoltelor din 2011, justiția rapidă și sigură este singurul răspuns viabil al forțelor de ordine și cea mai bună descurajare imediată pentru continuarea violenței, iar legea și ordinea, atât de vizibil încălcate, trebuie să fie restabilite cât mai curând posibil, punctează New Statesman. Violențele și dezordinea au fost primul test major al premierului Keir Starmen de la preluarea mandatului, în urmă cu o lună, și până acum pare să-l fi trecut cu bine, crede Sky News. Dar Starmer trebuie să demonstreze că poate controla imigrația, nu din cauza amenințării cu revolte, ci pentru că este o responsabilitate esențială a guvernului, conchide The Independent.
Laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Muhammad Yunus, a ajuns joi în Bangladesh, pentru a prelua conducerea unui guvern interimar menit să dirijeze „un proces democratic” spre alegeri, după înlăturarea fostului premier Sheikh Hasina, informează Le Monde. Bangladeshul este situat strategic, învecinându-se cu India și cu Myanmar și fiind străbătut de două dintre cele mai mari fluvii ale lumii, Gange și Brahmaputra, care împreună formează una dintre cele mai fertile delte ale lumii, ceea ce a făcut ca porturile țării să atragă dintotdeauna puteri navale, de la cele britanică, japoneză și rusă, până mai recent la cea chineză și cea americană, în momente diferite în timp, detaliază Asia Times. În momentul de față, SUA au un interes principal în țară, de a crea un port de serviciu pentru navele americane de dimensiuni medii, care ar putea ajuta America să gestioneze riscurile operațiunilor navale cauzate de accesul Chinei la porturile din Myanmarul vecin și să ofere servicii logistice puterilor prietene din regiune, fără a avea nevoie de aprobare sau participare din partea Indiei, comentează Asia Times. Cu siguranță, pe termen lung, există un avantaj geopolitic strategic semnificativ care poate fi obținut din gestionarea economiei riverane a Bangladeshului, părțile de nord ale țării oferind topografia perfectă pentru incursiunile aeriene în zona Chinei până la sud-est de provincia Sichuan. Și, cum India e în dezavantaj, SUA simt în mod clar nevoia să mărească miza, conchide Asia Times. (Cristina Zaharia, RADOR)/czaharia/atataru
RADOR RADIO ROMÂNIA (8 august)
