Calendarul evenimentelor, 15 august – selecțiuni

EVENIMENTE INTERNE

– Manifestări organizate cu prilejul Zilei Marinei

* Forţele Navale Române organizează, cu prilejul sărbătoririi Zilei Marinei Române (15 august), la 122 de ani de la prima aniversare, o serie de manifestări care cuprind exerciţii demonstrative, expoziţii de tehnică şi armament, ateliere interactive, activităţi culturale cu specific marinăresc, precum şi concerte de muzică militară în municipiile Constanţa, Mangalia, Brăila, Galaţi, Tulcea şi Bucureşti

  • La Monumentul Eroilor Marinari din Parcul Regele Mihai I (Parcul Herăstrău, zona debarcader) va fi organizată o ceremonie militară şi religioasă – orele 9:00-10:00
  • Brăila: Exerciţiul naval întrunit „Forţele Navale Române 2024” este prezentat publicului din Brăila, între orele 10:00-12:30, pe faleza Dunării, zona Moara Violatus, iar de la ora 20:30 este programată retragerea cu torţe, pe muzica militară a Garnizoanei Brăila, pe traseul Primăria Municipiului – Catedrala „Nașterea Domnului” – Grupul 329 Sprijin Logistic Brăila. Pe scena de pe Esplanada Dunării vor susţine concerte F. Charm, Ioana Milculescu şi Subcarpaţi, seara urmând să se încheie cu un show de artificii şi lasere
  • Constanţa: Exerciţiul naval întrunit „Forţele Navale Române 2024”, desfășurat între orele 10:00 şi 12:00, în dreptul falezei din faţa Comandamentului Flotei, cuprinde secvențe din activitățile de instruire executate de marinarii militari, precum inserția unor elemente de cercetare-diversiune, respingerea atacului aviației inamice, căutarea și atacul submarinului inamic, respingerea desantului maritim, combaterea migrației ilegale pe mare și apuntarea unui elicopter Puma Naval la bordul fregatei „Regele Ferdinand”; finalul exercițiului va fi marcat prin defilarea navelor și aeronavelor militare, a velierelor și ambarcațiunilor civile, iar garda de onoare va defila pe faleza Comandamentului Flotei, în acordurile Muzicii Militare a Forțelor Navale; Seara, de la ora 20:00, Muzica Militară a Forțelor Navale va încânta publicul cu un mini-concert, pe faleza din fața Comandamentului Flotei, care va fi urmat de aprinderea Pavoazului electric la navele militare și de retragerea cu torțe a marinarilor militari pe traseul Poarta 1 – Comandamentul Flotei – Piața Ovidiu, unde formația muzicală va susține un concert. Seara se va încheia cu un spectacol de artificii oferit de Primăria Municipiului Constanţa,

care va putea fi urmărit din zona Piaţa Ovidiu – Portul Turistic Tomis

■ Preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, participă la festivităţile organizate la Constanţa – ora 9:55, pe faleza din faţa Comandamentului Flotei; transmisie în direct pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, precum şi pe pagina de Facebook a Senatului

* Constanța: Între 15 şi 17 august, Corul Madrigal şi Cantus Mundi revin la malul mării cu patru evenimente organizate în cadrul SEAS – Stagiunea Estivală a Artelor Spectacolului 2024:

  • Madrigal La Răsărit – ora 6:00 / Corabia Madrigal pe ZooM Beach Constanţa. Acces liber
  • Cantus Mundi Fest – ora 19:00 / Corabia Madrigal pe ZooM Beach Constanţa. Sute de copii din 18 coruri Cantus Mundi vor cânta alături de Alexandra Uşurelu, Taxi şi VUNK. Acces Liber
  • La invitaţia Teatrului de Stat din Constanţa, Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, dirijat de Anna Ungureanu, şi Programul Naţional Cantus Mundi vor sărbători Ziua Marinei Române împreună cu publicul de pe litoral, pentru al treilea an consecutiv
  • Trei dintre evenimentele Madrigal se vor desfăşura la malul mării, pe ZooM Beach Constanţa (fosta plajă „3 Papuci”), unde va fi montat cel mai recent spectacol Madrigal – RITUALURI, la bordul unei corăbii cu prova îndreptată spre largul mării şi cu o capacitate de 1.000 de locuri pentru spectatorii-pasageri. Turneul Madrigal se va încheia cu recitalul „MADRIGAL: ULTRAsunete” în compania delfinilor, la Delfinariu din Constanţa. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Muzical

* Galați: Ceremonii militare şi religioase, o paradă navală, lansarea crucii de flori şi expoziţii vor fi organizate pe Faleza Dunării din Galaţi, cu ocazia Zilei Marinei. Programul evenimentelor va începe la ora 17:00, cu Intonarea Imnului Naţional al României de către Fanfara „Valurile Dunării” şi va cuprinde:

  • ora 17:11 – Citirea ordinului comun al Ministrului Afacerilor Interne, al Ministrului Apărării Naţionale şi al Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii privind sărbătorirea Zilei Marinei Române 2024
  • ora 17:16 – Ceremonial religios
  • ora 17:26 – Lansarea la apă a ancorei (Crucii) de Flori
  • ora 17:40 – Alocuţiuni
  • ora 17:50 – Defilarea Gărzii de Onoare
  • ora 18:00 – Exerciţiu naval
  • ora 18:30 – Parada navelor militare
  • ora 18:50 – Parada navelor civile

* Mangalia: Ziua Marinei Române este marcată, în Portul Turistic Mangalia, prin exerciţiul naval întrunit „Forţele Navale Române 2024”, jocuri şi concursuri marinăreşti, expoziţie de tehnică militară şi ateliere interactive, care vor avea loc între orele 10:00-14:00, iar seara, de la ora 19:30, evenimentul se încheie cu spectacol de muzică populară, urmat de retragerea cu torţe a marinarilor militari: Muzica Militară a Diviziei 2 Infanterie „Getica” va susține un concert, în intervalul orar 20:00-21:00, după care se va executa retragerea cu torțe de la Farul Genovez până la Cercul Militar

* Tulcea: Pe faleza Dunării, în intervalul orar 10:00-13:00, se desfăşoară exerciţiul naval întrunit „Forţele Navale Române 2024”, precum şi jocuri şi concursuri marinăreşti

– Culte, Biserică

* Cacica: Mii de credincioşi din ţară şi diaspora participă la pelerinajul de la sanctuarul naţional marian de la Cacica, judeţul Suceava, cu ocazia sărbătorii Adormirea Maicii Domnului. În ziua de hram vor avea loc, la ora 6:00, Sfânta Liturghie în limba română, iar la ora 7:30 Sfânta Liturghie greco-catolică. Liturghia în limba maghiară va fi la ora 8:30, cea în limba polonă, la 9:15, şi în limba germană, la ora 9:30. În centrul sărbătorii Adormirea Maicii Domnului este Sfânta Liturghie de hram celebrată, la ora 11:00, de ÎPS Gergely Kovacs. La Liturghie vor concelebra PS Iosif Păuleţ, care va avea un mesaj special adresat pelerinilor, PS Petru Sescu, PS Petru Gherghel, şi PS Anton Coşa şi aproximativ 100 de preoţi din ţară şi din străinătate. La final icoana va fi purtată în procesiune în jurul bisericii şi vor fi binecuvântate florile şi obiectele religioase aduse de pelerini. Sanctuarul de la Cacica este un loc de rugăciune şi meditaţie, sfinţit prin prezenţa icoanei miraculoase a Preacuratei Fecioare Maria, copie a icoanei „Madona Neagră” de la Czestochowa (Polonia), care a fost adusă la Cacica în anul 1809

* Nicula, jud. Cluj: La Mănăstirea Nicula, de marele praznic al Adormirii Maicii Domnului are loc tradiţionalul pelerinaj „La Nicula colo-n deal”, ce amintește de anul 1699, când icoana pictată de preotul ortodox Luca din Iclod şi aflată în biserica din Nicula a lăcrimat vreme de trei săptămâni. În ziua praznicului, în jurul orei 00:00, are loc procesiunea cu Icoana Maicii Domnului; de la ora 5:00 va fi făcută Sf. Liturghie în Biserică, apoi, de la ora 8:00, Acatistul Adormirii Maicii Domnului; de la ora 9:00, pe altarul de vară, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, înconjurat de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, va săvârşi Sfânta Liturghie şi va rosti pelerinilor un cuvânt de învăţătură

* Putna: La Mănăstirea Putna din județul Suceava, „Ierusalimul neamului românesc”, după cum a numit-o poetul Mihai Eminescu, începe sărbătorirea hramului istoric al sfântului așezământ și pomenirea ctitorilor:

  • ora 0:30 – Sfânta Liturghie de noapte săvârșită în biserica voievodală
  • ora 7:00 – Acatistul Adormirii Maicii Domnului și Ceasurile 1, 3, 6
  • ora 8:30 – Sfânta Liturghie arhierească (*)
  • ora 17:00 – Ceasul 9, Vecernia mică, Pavecernița
  • ora 19:00 – Priveghere la pomenirea Sfinților Martiri Brâncoveni și a sfinților ctitori ai Mănăstirii Putna (*)

Slujbele marcate prin (*) vor fi transmise audio în direct pe pagina de Facebook și pe canalul de YouTube ale mănăstirii

– Minorități

* Jud. Harghita: Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni (Bucureşti), Centrul European de Studii Covasna-Harghita (Sf. Gheorghe), Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (Bucureşti), Centrul de Cercetări şi Strategii Regionale (Târgu Mureş) şi Asociaţia Răsăritul Românesc (Chişinău), cu binecuvântarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, organizează ediţia a XXI-a a Universităţii de Vară Izvoru Mureşului. Evenimentul, ce se doreşte a fi „un punct de întâlnire pentru românii din comunităţile istorice, diaspora, dar şi pentru autorităţile şi experţii din România implicaţi în acest domeniu”, va avea loc în perioada 15 – 20 august, la Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului, judeţul Harghita. Din programul zilei:

  • ora 9:00 – Participarea la Liturghia arhierească, săvarșită cu ocazia hramului Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului”, de către PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei și Harghitei, PS Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, PS leronim, Episcopul Daciei Felix, PS Galaction al Alexandriel și Teleormanului, PS Nestor, Episcopul Devei și Hunedoarei, PS Naum, Episcop de Ruse (Bulgaria)
  • ora 15:30 – Deschiderea ediției 2024. Cuvânt de binecuvântare al PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei și Harghitei, salutul ierarhilor însoțitori, al organizatorilor si oficialităților, prezentarea participanților, a sponsorilor și partenerilor ediției cu numărul XXI
  • Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului va găzdui dezbateri de mare importanţă pentru comunităţile româneşti din ţară şi din afara graniţelor. Vor participa reprezentanţi ai autorităţilor locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, deputaţi, senatori, primari şi reprezentanţi ai ministerelor relevante. Aceste dezbateri vor aborda subiecte de actualitate precum protecţia şi promovarea drepturilor românilor din comunităţile istorice, păstrarea limbii şi culturii române, dar şi strategii pentru consolidarea identităţii naţionale. Discuţiile vor oferi o platformă pentru schimbul de idei şi bune practici, având ca scop formularea unor soluţii concrete pentru provocările cu care se confruntă comunităţile româneşti
  • Târgul de Meşteşugari şi Bunătăţi, ce aduce laolaltă artizani şi meşteşugari din judeţele Mureş, Covasna şi Harghita, precum şi din regiunile istorice învecinate, reprezintă una dintre noutăţile ediţiei din acest an a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, dedicată românilor de pretutindeni
  • Va fi și un program artistic extins pe durata a mai multor zile, în care vor evolua artişti şi ansambluri din întreaga ţară şi din provinciile istorice. Printre aceştia se numără solişti de renume precum Răzvan Pop, Liviu Dascăl din judeţul Mureş, Zvonko Trailovici din Valea Timocului, Olivia Volosciuc din Maramureşul Istoric şi Petrică Ţăran din judeţul Harghita, dar şi ansambluri folclorice precum Dor al Aromânilor din Dobrogea, Ceata Opincuţa din Covasna şi Voievozii Munţilor din Vâlcele şi mulţi alţii

– Social

* Iași: Pentru al treilea an consecutiv, în perioada 15 – 18 august, la Iaşi are loc Festivalul Familiei – Inimo, organizat de preotul Dan Damaschin, paroh al celei mai mari maternităţi din Moldova, Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie „Cuza Vodă” Iaşi, din dorinţa de a ajuta peste 10.200 de copii să meargă la şcoală. Astfel, în perioada menționată, pe stadionul Universităţii de Ştiinţele Vieţii vor fi organizate spectacole de la circ, muzică populară, muzică de cameră, concerte pop, rock. Festivalul este organizat în parteneriat cu Primăria Iaşi, USV Iaşi şi Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Accesul la fiecare spectacol sau concert din cadrul Festivalului Inimo se va face pe bază de donaţii, banii strânşi urmând a fi cheltuiţi pentru achiziţionarea celor necesare trimiterii la şcoală a 10.228 de elevi care provin din familii nevoiaşe

– Cultură

* Brașov: Brașov Jazz & Blues Festival, unul dintre marile festivaluri urbane de gen din România, revine între 15 și 18 august, cu cea de-a 12-a ediție, orașul Brașov fiind din nou gazdă pentru peste 100 de artiști din toate colțurile lumii, care vor învălui publicul în ritmurile vibrante ale muzicii născute din jazz și blues. Ca şi în anii precedenţi, la ediția din 2024, festivalul va avea mai multe scene, dispuse în mai multe zone de interes din zona centrală a orașului. Piața Sfatului din Brașov devine epicentrul artiștilor locali, Parcul Central Nicolae Titulescu se transformă, pe timpul festivalului, în „Parcul Muzical”, cu două scene, plus ateliere muzicale și filme pentru copii, iar Piața Brassai dobândeşte caracter de cinematograf în aer liber, unde se vor difuza diverse filme muzicale, multe dintre ele cu caracter inedit. Scena principală, pe care vor performa artiști internaționali a căror valoare îi face deja parte a istoriei muzicii contemporane, va fi amplasată în Piața Sf. Ioan din Brașov

* Brăila: Cunoscutul cantautor Nicu Alifantis, brăilean la origine, va susţine, în cadrul Zilelor Brăilei, un concert chiar în tramvaiul botezat după numele său, care va fi inaugurat cu această ocazie. Tramvaiul cu numărul BR 03 „Nicu Alifantis” va pleca din staţia Bariera Călăraşilor la ora 19:00

* Jud. Buzău: Cea de-a șasea ediție Vadoo Fest va avea loc între 15-18 august la Vadu Oii, în comuna Gura Teghii din Buzău. Tema din acest an a festivalului este „The Earth is my property X I belong to the Earth”, subliniind importanța legăturii noastre cu mediul înconjurător și responsabilitatea față de planetă. Artiști pentru prima dată în România, pe ritmuri de reggae, rock alternativ, jazz și world music. Anul acesta, din line-up vor face parte și artiști internaționali, doi dintre ei fiind pentru prima dată în România – Queen Omega și Rajery, cărora li se alătură Trio Mandili

* Constanța: Pe faleza Cazinoului din Constanţa va fi prezentată o expoziţie outdoor intitulată „Cazinourile din Constanţa: o istorie în documente şi fotografii de epocă”, ce va putea fi vizionată până pe 30 septembrie – ora 19:00. Expoziția este realizată de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (MINA) Constanţa, alături de Arhivele Naţionale ale României, Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Biblioteca Judeţeană „I. N. Roman” Constanţa, Asociaţia Filateliştilor „Tomis” Constanţa şi Radio România Constanţa, partener media

* Florești: LaRock Music Festival 2024 @ Domeniul Cantacuzino (Florești) – 15 august (ora 12:00) – 18 august

* Mamaia, jud. Constanța: Are loc „Weekendul Weekendurilor”, un eveniment de distracţie, muzică şi activităţi pentru toate vârstele. Zilnic, începând cu această zi, până duminică, 18 august (ora 20:30), scena Mamma Mia din Piaţeta Cazino Mamaia va găzdui concerte electrizante cu artişti de top. Cei mici vor avea parte de distracţie pe măsură cu spectacole dedicate lor, pline de culoare şi magie, pregătite special pentru a le aduce zâmbetul pe buze, tot la Scena Mamma Mia: pe 14 august, dar şi până la final de lună, pe 21, 22, 28 şi 29 august, între orele 19:00-21:00. În fiecare seară, între orele 18:00 şi 23:00, faleza din Mamaia va fi animată de mascotele îndrăgite de copii şi nu numai

* Ocnele Mari: Filiala Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiştilor Plastici din România, Salrom şi Asociaţia Pro Valores, propun de la ora 13:00 două manifestări expoziţionale inedite, care vor fi inaugurate în cadrul spaţiilor expoziţionale din Salina de la Ocnele Mari. În cadrul Salonului Concursului de Arte Vizuale „România Underground” vor putea fi admirate lucrările a 38 de artişti importanţi, din Alba Iulia, Bacău, Bucureşti, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Sibiu şi Timişoara. „Gemstones garden” este titlul expoziţiei pictoriţei Carmen Poenaru, artistă multipremiată în ţară şi străinătate, cu lucrări în colecţiile unor muzee din India, Chile, Republica Moldova, dar şi din Bacău, Galaţi şi Bârlad. În prezent Carmen Poenaru conduce Filiala Bacău a Uniunii Artiştilor Plastici din România. Coordonatorul proiectului este Sebastian Crăciun, iar curator al ambelor manifestări expoziţionale este Gheorghe Dican

* Râmnicu Vâlcea: We Love Music Festival revine cu 4 zile spectaculoase de festival, activități recreative, zone de relaxare, playlist-ul cu nume sonore renumite și multe, multe alte surprize! Evenimentul va avea loc în perioada 15-18 august la Platoul Fețeni din Râmnicu Vâlcea – ora 16:15

* Rogoz: Un film despre satul Rogoz, realizat recent, urmează a fi proiectat în cadrul evenimentului cultural „Acasă la Rogoz”, organizat de Visit Maramureş, entitate specializată în promovarea turismului din partea Consiliului Judeţean Maramureş. Evenimentul va avea loc în ziua de „Sfântă Mărie Mare”, în curtea Casei Muzeu din Rogoz, unde nu vor lipsi jocul şi voia bună, meşterii populari şi producătorii tradiţionali

* Sfântu Gheorghe: Lungmetrajul documentar de debut al regizoarei Ruxandra Gubernat, VIS.VIATA (Imaginary Youth), va avea încă o avanpremieră în cadrul Festivalului Internaţional de Film Independent „Anonimul” din localitatea Sfântu Gheorghe din Delta Dunării, la ora 12:15. Filmul este regizat de Ruxandra Gubernat, filmat de Andrei Dudea, produs de Monica Lazurean-Gorgan si Elena Martin, prin casa de productie Manifest Film, realizat in co-productie cu Avanpost Media, Patrupetrei, Ruxandra Gubernat-Rammelt, cu sprijinul Creative Europe Programme – MEDIA of the European Union si UPFAR ARGOA. VIS.VIAta (Imaginary Youth) va avea premiera in cinematografele din Romania in toamna acestui an

* Jud. Sibiu: A șaptea rezidență Flowing Streams, un proiect EUNIC România, va avea loc la Centrul Cultural Cuca – Cârțișoara în perioada 15 – 30 august. Artista italiană Alice Pontiggia se numără printre finaliștii apelului deschis lansat în această primăvară. Rezidențiatul este susținut de Institutul Cultural Italian din București.  Organizat de: EUNIC România, în colaborare cu: Institutul Italian de Cultură București

* Sibiu: Fanii muzicii retro au ocazia să se bucure de muzica celor de la NO MERCY, L.A., Akcent, Hara, Semnal M şi mulţi alţii, în cadrul Festivalului Sibiul de Odinioară, care se va desfăşura între 15-18 august, în Parcul Tineretului din oraş. Cap de afiş este concertul trupei NO MERCY, programat pentru 17 august, în Parcul Tineretului, unde accesul este gratuit. La ediţia din acest an a Festivalului vor reveni după cinci ani de pauză, cei de la Hara şi de la Semnal M

* Vadu Oii, jud. Buzău: Cea de-a șasea ediție Vadoo Fest își așteaptă participanții la poalele munților Penteleu, între 15 și 18 august. Artiștii vor performa anul acesta pe cele două scene: Main Stage și Birt Stage. Din line-up vor face parte și artiști internaționali, doi dintre ei fiind pentru prima dată în România – Queen Omega și Rajery, cărora li se alătură Trio Mandili. Întregul line-up este construit în zona de ”World Music”, cu concertele live și Dj Sets la Birt Stage. Artiștii prezenți sunt activ implicați în viața socială și susțin cauze în strânsă legătură cu natura și nu numai. Programul pe ore al concertelor este afișat pe conturile de social media: instagram.com/vadoofest/ și facebook.com/vadoofest. Cele 4 zile sunt special gândite pentru a avea o experiență completă: muzică, artă, ateliere și diferite activități, toate inspirate de tema comună: The Earth is my property X I belong to the Earth

– Sport

* Cluj-Napoca: CFR Cluj înfruntă echipa israeliană Maccabi Petah Tikva, în manşa secundă a turului al treilea preliminar al Conference League – ora 20:00, pe Stadionul ”Dr. Constantin Rădulescu”

* Turul ciclist al României

■ etapa a 2-a: Alba Iulia – Câlnic – Miercurea Sibiului – Gura Râului – Păltiniş (157,4 km)

* Muntenegru: Selecţionata României participă la Campionatul European de handbal masculin Under-18 (7-18 august)

■ România – Israel – ora 20:30, la Moraca Podgorica

– S-a întâmplat într-o zi de 15 august

* Acum 776 de ani (1248) a fost pusă piatra de temelie a catedralei Arhiepiscopiei romano-catolice de Köln, închinată Fecioarei Maria și sfântului Apostol Petru, numită ulterior „Domul din Köln”, monument istoric și de arhitectură. Construcția clădirii acestei capodopere gotice a avut loc în mai multe etape și nu a fost finalizată decât în 1880. A intrat din 1996 în Patrimoniul Mondial UNESCO. Construcția ei a fost destinată păstrării unui important și unic odor din lumea creștină, dăruit de Împăratul Frederic Barbarosa arhiepiscopului Rainald of Dasel în 1164, și anume relicvele celor trei magi care s-au închinat lui Iisus Hristos la Bethleem și i-au adus drept ofrande aur, smirnă și tămâie

* Cu 507 ani în urmă (1517), la praznicul Adormirii Maicii Domnului, a avut loc sfinţirea Mănăstirii Argeşului (cunoscută în popor ca Biserica Meşterului Manole), considerată una dintre minunile arhitecturale ale acestei ţări. Noul domn din neamul Craioveştilor, Neagoe Basarab, a hotărât să ridice în locul vechii mitropolii de la Curtea de Argeş, căzută în ruină, o biserică „cum n-a mai fost alta”. La slujba de sfinţire, după descrierea făcută de Gavriil Protul de la Muntele Athos, a fost prezent însuşi Neagoe Basarab, familia sa, curtenii şi boierii ţării, a fost de faţă Teolipt – Patriarhul Constantinopolului, însoţit de mare sobor, toţi arhimandriţii şi egumenul mănăstirilor din Sfântul Munte Athos şi tot „clerosul” din Ţara Românească, în frunte cu Mitropolitul Macarie şi mult popor venit din aproape toate colţurile ţării

* În urmă cu 494 de ani (1530) s-a încheiat ridicarea bisericii noi a Mănăstirii Humor, ctitoria marelui logofăt Teodor Bubuiog (pictura, executată în 1535, este opera lui Toma de la Suceava). Biserica, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, este construită în plan triconc, cu abside laterale, dar fără turle (conform canonului, bisericile care nu erau ctitorii voievodale nu aveau turle, decât prin dispensă). Construită în stilul moldovenesc, această biserică prezintă o serie de trăsături distinctive care o deosebesc de celelalte biserici din epocă. Este vorba de prezența pentru prima dată, în arhitectura moldovenească, a unui pridvor deschis (în locul obișnuitului pridvor închis) și a tainiței, încăpere nouă suprapusă încăperii mormintelor (gropnița). Biserica pictată a mănăstirii este înscrisă pe lista Patrimoniului cultural UNESCO

* Sunt marcați 490 de ani (1534) de când călugărul spaniol Ignaţiu de Loyola întemeia „Societatea lui Isus” (Ordinul Iezuiţilor), ordin călugăresc catolic ce-şi propunea combaterea Reformei şi întărirea puterii papale. A fost aprobat pe 27 septembrie 1540 de Papa Paul al III-lea, prin bula „Regimini militantis Ecclesiae”

* Acum 176 de ani (1848) inventatorul american Milton Waldo Hanchett (1822-1904), din Syracuse, New York, patenta scaunul de dentist. Primul scaun de dentist era foarte asemănător cu cele folosite astăzi în cabinetele stomatologice: era dotat cu o pernă confortabilă, cu o măsuţă de faianţă pentru instrumente, cu chiuvetă şi cu un bec foarte puternic deasupra, care să permită o bună vizualizare. Scaunul lui M. W. Hanchett nu era dotat cu freză electrică, aceasta fiind inventată după 27 de ani, în 1875, de către George Green

* Cu 136 de ani în urmă (1888) apărea, la Bucureşti, cotidianul „Adevĕrul” (Adevărul) (1888-1916; 1919-1937; 1946-1951); primul director – Alexandru V. Beldiman. La data de 25.XII.1989 apărea primul număr al noii serii a ziarului. Prima serie, cu titlul „Adevĕrulu” a fost un săptămânal care a apărut la Iași, în intervalul 15 decembrie 1871 – 15 aprilie 1872. Adevĕrulu a luat naștere întrucât Alexandru Beldiman, care era un mare susținător al lui Alexandru Ioan Cuza, a fost puternic afectat de abdicarea forțată a acestuia, din februarie 1866. Publicația, ce apărea în fiecare miercuri, a avut o istorie scurtă și zbuciumată, fondatorul ei, Alexandru Beldiman, fiind dat în judecată pentru conținutul antidinastic al gazetei (odată cu aducerea în țară a lui Carol de Hohenzollern). Publicația a fost un eșec editorial și financiar, care s-a lăsat cu procese și amenzi, astfel că numărul 13 a fost ultimul al acestei serii. Cu sprijinul financiar al fiului lui Alexandru Ioan Cuza, pe 15 august 1888, Alexandru Beldiman a scos din nou publicația, de această dată sub formă de cotidian, cu titlul „Adevĕrul”. Acel „ĕ”, provenit de la latinescul veritas, a fost păstrat de toți proprietarii ulteriori ai ziarului, chiar și după introducerea noilor reguli ortografice. Ziarul „Adevĕrul” a fost primul ziar românesc care a introdus caricatura de presă; primul ziar care a publicat o telegramă directă din străinătate; primul ziar cu palat redacțional; prima instituție de presă care a introdus mașina de cules, adică linotipul; prima publicație cu editură, cantină, secție de desen și pictură, bibliotecă și arhivă; cu tiraje imense pentru vremurile acelea și cu salarii mari și sigure pentru ziariștii angajați. La 12 aprilie 1946 ziarul a reapărut sub titlul „Adevărul vremii”. Ziarul „Adevĕrul” a dispărut în martie 1951, fiind interzis de autoritățile comuniste. În primele zile de după Revoluția din 1989 ziarul Scînteia, oficios al Partidului Comunist Român, și-a schimbat denumirea mai întâi în Scînteia Poporului (sub care au apărut 2 numere), iar apoi în Adevărul, comitetul redacțional rămânând inițial același

* Se împlinesc 110 ani (1914) de la inaugurarea oficială a Canalului Panama, care traversează istmul Panama, din America Centrală, şi leagă oceanele Atlantic şi Pacific. Începute în 1881 de către francezul Ferdinand Lesseps, cel care a realizat şi Canalul de Suez, lucrările de construcţie ale canalului au fost terminate la 3.VIII.1914. După falimentul Companiei Lesseps (1892), lucrările au fost cedate Statelor Unite. La data de 18.XI.1903, guvernul panamez a concesionat pe timp „nelimitat” Statelor Unite construirea, exploatarea şi controlul asupra zonei canalului interoceanic, fapt ce i-a nemulţumit pe panamezi şi a determinat derularea, de-a lungul anilor, a numeroase negocieri. Pe baza tratatelor Torrijos-Carter (semnate la 7.IX.1977, la Washington), Canalul Panama a trecut, la 31.XII.1999, sub deplina suveranitate a Republicii Panama

* Cu 108 ani în urmă (1916) Germania declara război României (în prima conflagraţie mondială). La data de 14/27.VIII.1916 România declarase război Austro-Ungariei (15/28)

* Tot în urmă cu 108 ani era înfiinţat Corpul Apărării Antiaeriene, prima entitate românească specializată în lupta contra aeronavelor, având ca obiectiv apărarea Capitalei

* Sunt marcați 80 de ani (1944) de la operațiunea de debarcare în Provence (pe coasta de sud a Franţei), când 2000 de nave, 260.000 de combatanți francezi, englezi și americani, peste 5000 de parașutiști și numeroși membri ai rezistenței au debarcat în regiunea Maures. O linie de front de circa 25 de kilometri între Theoule și La Londe-les-Maures. O debarcare de succes, trecută, cu timpul, în umbra uneia celebre: debarcarea din Normandia, astfel că această operaţiune militară este mai puţin cunoscută decât debarcarea Aliaţilor la 6 iunie 1944 în Normandia, rămasă în istorie ca Ziua Z (D-Day). Obiectivul militar era luarea germanilor prin surprindere şi relaxarea frontului din Normandia, unde a avusese loc debarcarea precedentă. „Nancy are gâtul înțepenit” se auzea la 14 august 1944, ora 19:15, un mesaj codat difuzat de postul de radio BBC de la Londra, care avertiza rezistența în privința iminenței debarcării în Provence. Operațiunea ”Dragonul” a început a doua zi, la 70 de zile după debarcarea în Normandia. Avea să fie o operațiune care a surprins prin rapiditate și succes. Operațiunea ”Dragonul” a constat pentru aliați (450.000 de oameni, dintre care 250.000 de francezi) în a-i lua prin surprindere pe ocupanții germani, pentru a-i constrânge să bată în retragere. Trezită față în față cu francezi, americani, canadieni și britanici, cea de-a 19-a armată germană a generalului Wiese nu dispunea decât de 250.000 de militari, dispersați pe coasta mediteraneeană și de 550 de tunuri. La 17 august, Hitler a ordonat retragerea trupelor sale, cu excepția Toulon-ului și a Marsiliei, eliberate de francezi la 27 și 28 august

* Acum 77 de ani (1947) în România a fost adoptată o nouă reformă monetară. Sub presiunea sovieticilor, fără o informare prealabilă a populației, a fost adoptată de Parlament Legea nr. 287 pentru reforma monetară. Anii celui de-al Doilea Război Mondial și perioada care a urmat produseseră o depreciere fără precedent a monedei naționale. Până la începutul lunii august 1947, nivelul prețurilor cu amănuntul crescuse de 8365 ori față de 1938, în circulație vehiculându-se o masă uriașă de semne monetare. Potrivit acesteia, bancnotele BNR și monedele emise de Ministerul Finanțelor au fost retrase din circulație. Acestea au fost înlocuite cu noi însemne monetare: bancnote de 100, 500 și 1000 de lei emise de BNR și monede în valoare de 50 de bani, 1, 2 și 5 lei de metal, cărora li se adăugau și bilete de 20 de lei de hârtie. Raportul de preschimbare a banilor vechi cu cei noi a fost de 20.000 de lei vechi pentru 1 leu stabilizat. Operațiunea s-a desfășurat pe o perioadă determinată, în intervalul 15-21 august 1947. Se impuneau anumite praguri pentru a limita circulația bănească și, mai mult decât atât, să deposedeze de bani pe cei care dețineau o sumă prea mare, în accepțiunea puterii comuniste. Astfel, salariații și pensionarii aveau dreptul de a schimba cel mult 3.000.000 lei vechi, la fel invalizii, văduvele și orfanii de război, iar agricultorii cap de familie – 5.000.000 lei vechi. Persoanele care nu puteau prezenta acte care să dovedească că exercitau o profesiune au avut dreptul de a preschimba cel mult 1.500.000 lei vechi. Consecința a fost o reducere drastică a masei monetare. O cantitate mare de bani care fusese economisită de firme, bănci sau persoane fizice devenise, peste noapte, lipsită de valoare sau predată autorităților statului. Devalorizarea leului în 1945-1947 a anulat practic datoria publică, iar Legea pentru reforma monetară recunoaște ca datorie publică doar rentele perpetue

* Cu 72 de ani în urmă (1952), în timpul regimului comunist-ateu, de praznicul Adormirii Maicii Domnului, a avut loc arestarea a sute de preoţi (ordinul ministrului Afacerilor Interne 410/1952), reţinuţi, anchetaţi şi trimişi în lagărul de exterminare de la Canal. Doar în noaptea de 15 spre 16 august 1952 au fost arestaţi şase preoţi dobrogeni: Constantin Coadă de la Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Constanţa, Constantin Popescu de la Biserica „Sfântul Apostol Andrei” din Constanţa, Victor Capus din Parohia Beştepe, jud. Tulcea, Constantin Bandrabur din Parohia Tudor Vladimirescu, jud. Tulcea şi preoţii cumnaţi Teodor Voineagu şi Dumitru Rogoveanu de la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Medgidia

* Se marchează 55 de ani (1969) de când, între 15 şi 18 august, s-a desfăşurat, la New York (SUA), prima ediţie a festivalului de muzică rock „Woodstock”, punct de referinţă în cariera a numeroşi muzicieni. În opinia multora, ediţia din 1969 a fost cel mai reprezentativ moment al mişcării „Flower power”. Prima ediție a festivalului de la Woodstock s-a desfășurat între 15 și 18 august 1969, în White Lake (New York), o mică așezare aflată în sud-vestul orașului Woodstock. Organizat sub sloganul „3 days of peace and music”, festivalul a fost o idee de afacere pe care patru tineri americani au întreprins-o având ca scop inițial construirea unui studio de înregistrări și a unui loc de recreere pentru cântăreții rock. Prima formație contractată pentru susținerea unui recital în cadrul festivalului a fost Creedence Clearwater Revival, care au acceptat suma de 10.000 de dolari. Au urmat apoi Jefferson Airplay cu 12.000 de dolari și Jimi Hendrix cu 32.000 de dolari. În final, pe scena festivalului au cântat 23 de trupe și soliști

* În urmă cu 11 ani (2013) cercetători de la Institutul Smithsonian (SUA) au anunțat descoperirea bassaricyon neblina, un mamifer din familia ratonilor, prima specie nouă de carnivore găsită în America în 35 de ani

* Cu doar 3 ani în urmă (2021) talibanii afgani au capturat capitala Kabul, guvernul afgan predându-se talibanilor. Președintele Ashraf Ghani și vicepreședintele Amrullah Saleh au părăsit țara, refugiindu-se în Emiratele Arabe Unite. Cinci mii de combatanți ilegali au fost eliberați din închisoarea militară a bazei aeriene Bagram, fostă cea mai mare bază aeriană americană din țară

Aniversări – Comemorări

– Adormirea Maicii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2024; Calendarul Romano-Catolic 2024; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– „Ziua Marinei Române”; se sărbătoreşte, din anul 1902, de Ziua Sfintei Fecioare Maria, protectoarea marinarilor; la acea dată, evenimentul a fost marcat în Portul Constanţa, la bordul Crucişătorului ”Elisabeta”, printr-un Te-Deum oficiat în prezenţa ministrului de război, Dimitrie A. Sturdza, urmat de serbarea marinărească propriu-zisă. În perioada 1949-1953, „Ziua Marinei” a însemnat, de fapt, marcarea „Zilei Flotei URSS”, în ultima duminică din luna iulie. Apoi ziua a fost marcată în prima duminică a lunii august, ca „Ziua Marinei Militare a Republicii Populare Române” (din 1954), conform Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 309 din 29 august 1953, și ca „Ziua Marinei Republicii Populare Române” (din 1960, ca sărbătoare militară şi populară), conform Decretului nr. 203/1960. După 1990 s-a reluat tradiţia sărbătoririi Marinei Române pe 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Marii – Praznicul Adormirii Maicii Domnului. „Ziua Marinei Române” a fost instituită prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004

– 1714, 15/26: A fost ucis (decapitat), la Constantinopol, chiar în ziua în care împlinea 60 de ani, voievodul Constantin Brâncoveanu, deoarece a refuzat să trădeze religia strămoşilor şi să se convertească la islamism; alături de el şi-au pierdut viaţa şi cei patru fii ai săi (Constantin, Ştefan, Radu şi Matei), precum şi sfetnicul Ianache; domn al Ţării Româneşti între anii 1688 şi 1714, Constantin Brâncoveanu a reuşit, pe plan extern, timp de un sfert de veac, să menţină o poziţie de echilibru a ţării între Imperiul Otoman, Rusia şi Imperiul Habsburgic; domnia sa s-a caracterizat printr-o deosebită înflorire a culturii şi artei (în timpul său creându-se şi dezvoltându-se „stilul brâncovenesc”); osemintele domnitorului sunt înmormântate în biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti, biserică ctitorită de familia Brâncoveanu între anii 1705-1707 (n.15.VIII.1654) – 310 ani de la moarte şi 370 de la naştere. NOTĂ: Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, fiind prăznuit a doua zi după data morţii sale, la 16 august

– 1869: S-a născut Victor-Vartan Mestugean, prozator şi publicist; între anii 1924 şi 1942 a editat revista culturală armeană în limba română „Ararat”; director al Şcolii armene din Bucureşti (din 1920) (m. 1942) – 155 de ani

– 1877: S-a născut Francisc Şirato, pictor, grafician şi critic de artă (m. 1953)

– 1883: S-a născut Corneliu Moldovanu (pseudonimul lui Corneliu Dumitrache), poet, prozator şi dramaturg; membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români, al cărui preşedinte a fost (1921-1923; 1933-1935); a făcut parte din mai multe Consilii de Administraţie ale SRR şi a colaborat constant la emisiunea „Universitatea Radio”; director general al Teatrului Naţional din Bucureşti şi director general al teatrelor (1924-1926; 1927-1928) (m. 1952)

– 1894: S-a născut Ion Chinezu, critic literar şi traducător (între anii 1949 şi 1964 a tradus din literatura maghiară clasică şi contemporană); a colaborat la realizarea unora dintre lucrările iniţiate de Muzeul Limbii Române din Cluj („Dicţionarul limbii române”, „Atlasul lingvistic al României” şi „Bibliografiile Dacoromaniei”); între anii 1935 şi 1940 a condus cea mai prestigioasă revistă transilvăneană interbelică, „Gând românesc” (m. 1966) – 130 de ani

– 1896: S-a născut regizorul Sică Alexandrescu (m. 1973, la Cannes, Franța)

– 1903: S-a născut Ştefan-Marius Milcu, medic, biolog şi antropolog; creatorul endocrinologiei moderne în România; considerat pionier al aplicării izotopilor radioactivi în endocrinologie; a introdus în antropologie metoda de investigare medico-socială; membru titular al Academiei Române din 1948, vicepreşedinte al acestui for (1963-1974) (m. 1997)

– 1908: S-a născut Constantin Miu-Lerca, matematician, poet şi gazetar (m. 1985)

– 1909: S-a născut chimista Ecaterina Ciorănescu-Neniţescu; lucrări în domeniul chimiei organice şi al medicamentelor de sinteză; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 2000) – 115 ani

– 1912: S-a născut matematicianul şi profesorul Grigore Gheba, cunoscut autor de culegeri de matematică (m. 2004)

– 1914: S-a născut părintele arhimandrit Arsenie Papacioc, teolog din „generaţia de aur”, considerat unul dintre cei mai importanţi duhovnici ai Ortodoxiei; a fost prigonit şi închis de comunişti; din 1976 a slujit în Mănăstirea „Sf. Maria” din Techirghiol (m. 2011) – 110 ani

– 1929: S-a născut Marius Petre Visarion, inginer geofizician; s-a axat pe prospectarea geofizică a subsolului României; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2006) – 95 de ani

– 1932: A murit generalul Traian Moşoiu; s-a remarcat în luptele pentru eliberarea teritoriului României de sub ocupaţia Puterilor Centrale în timpul primului război mondial (1916-1919); după război, ca ministru (de război, al comunicaţiilor sau al lucrărilor publice), s-a ocupat de reorganizarea şi refacerea armatei, a economiei şi a administraţiei, grav afectate de conflagraţia mondială (n. 1868)

– 1936: S-a născut (la Bazargic, azi în Bulgaria) Marian Traian Gomoiu, biolog, oceanolog și profesor; cercetări privind evoluţia ecosistemelor în Marea Neagră şi Delta Dunării; se numără printre cei care au pus bazele ecologiei marine moderne în România, aducând aporturi esențiale la cunoașterea dinamicii biocenozelor marine bentale și însemnate contribuții științifice la cunoașterea fenomenului eutrofizării Mării Negre și al alterării ecosistemelor marine în urma pătrunderii de specii invazive; membru titular al Academiei Române din 2015 (m. 2021)

– 1937: S-a născut poetul Marcel Mihalaş (m. 1987)

– 1941: S-a născut Eugen Rotaru, textier, poet și scenarist (m. 2018)

– 1944: A murit Ştefania Mărăcineanu, chimistă şi fiziciană, care a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială (1924) şi procedeul de declanşare artificială a ploii (1931); a organizat primul Laborator de Radioactivitate din România la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti (n. 1882) – 80 de ani

– 1947: S-a născut omul de radio Marian Bistriceanu, una dintre vocile de aur ale Radioului Public, dar şi ale Radio Vacanţei din perioada anilor ’70; a lucrat ca redactor-translator la secţia engleză a Radio România Internaţional, în echipa condusă de Catinca Ralea; în ultimii ani de activitate a făcut parte din echipa Agenţiei de presă „Rador” din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune (m. 2018)

– 1951: S-a născut monseniorul Aurel Percă, arhiepiscop și mitropolit al Arhidiecezei Romano-Catolice de București (din ian. 2020), președinte al Conferinței Episcopilor din România (din sep. 2020)