”Ultima speranță” pentru evitarea unui conflict la scară largă în Orientul Mijlociu, astfel este văzută de publicația americană Axios noua rundă de negocieri începută joi, la Doha, în condițiile în care cresc amenințările din partea Iranului și a Hezbollahului de a ataca Israelul ca ripostă la asasinarea recentă a liderilor Hamas și Hezbollah la Teheran și Beirut. Oficiali din SUA, Qatar și Egipt s-au întâlnit la Doha cu o delegație israeliană în cel mai recent efort al mediatorilor internaționali de a ajunge la un acord de pace între Israel și Hamas în războiul care durează deja de 10 luni, detaliază Sky News. Casa Albă a vorbit despre un ”început promițător”, dar a recunoscut că ”mai sunt încă multe de făcut” pentru a se ajunge la ”eliberarea ostaticilor (ținuți de Hamas), pentru o ușurare a situației pentru civilii palestinieni din Gaza, pentru securitatea Israelului și pentru o reducere a tensiunilor în regiune”, reține Arab News din declarațiile consilierului pentru securitate națională al SUA, John Kirby. New York Times observă însă că anunțarea de către Hamas că nu va participa la această întâlnire diminuează speranțele unui progres în direcția încheierii războiului dintre Israel și gruparea armată palestiniană, mai ales că, potrivit Al Jazeera, Hamas susține că Israelul a ucis peste 40.000 de oameni în Gaza de la izbucnirea războiului în octombrie anul trecut. Între timp, demersurile diplomatice continuă pe toate planurile. Potrivit Times of Israel, miniștrii de Externe din Franța și Marea Britanie sunt aștepți vineri în Israel pentru a discuta eforturi de a preveni o escaladare regională. „Suntem într-un moment crucial pentru stabilitatea globală. Orele și zilele următoare ar putea stabili viitorul Orientului Mijlociu”, a declarat ministrul britanic de Externe, David Lammy, citat de Reuters.
Pe frontul ruso-ucrainean, Kievul anunță înființarea unui comandament militar pe teritoriul ocupat din regiunea rusă Kursk și susține că deține controlul asupra 82 de localități rusești, printre care și orașul Sudja, după ce în opt zile a înaintat 35 de kilometri în interiorul Rusiei, notează Le Monde. Agenția Ukrinform anunță că Ucraina a lansat o linie telefonică de urgență pentru ruşii din regiunea Kursk care au nevoie de asistență umanitară sau care doresc evacuarea în Ucraina. Kievul își face un titlu de glorie din a-i trata pe civilii ruși într-un mod cu totul diferit față de cum i-a tratat Rusia pe ucraineni în teritoriile ocupate, remarcă Business Insider. ”Ofensiva Ucrainei din Kursk e un punct de cotitură în război”, titrează Foreign Policy, remarcând că ”cel mai mare impact îl are distrugerea scenariului victorios promovat de Vladimir Putin”. ”În urma eșecului evident al mult promovatei contraofensive ucrainene din 2023, Putin a muncit din greu pentru a convinge Ucraina și lumea că nu ar fi decât o chestiune de timp ca tăvălugul rusesc să supună inevitabil Kievul, sat cu sat. Putin și-a făcut calculul că, dacă suficienți oameni vor lua de bun acest scenariu, Ucraina va fi nevoită într-un final să cedeze și va fi absorbită, complet sau parțial, în Rusia cea Mare imaginată de el”. ”S-a demonstrat acum că războiul nu constituie un drum lung și dureros către înfrângerea inevitabilă a Ucrainei – adică varianta ticluită de Kremlin și preluată de mulți occidentali, inclusiv de candidatul republican la vicepreședinția SUA, J.D. Vance -, ci e o chestiune cu final necunoscut. Vestul are acum toate motivele pentru a-și intensifica sprijinul pentru Kiev. Aici nu e vorba ca armata ucraineană să avanseze până la periferia Moscovei – așa ceva e limpede că nu se va întâmpla -, ci de a forța conducerea politică a Rusiei să priceapă că pur și simplu îi e imposibil să câștige acest război nebunesc”, conchide Foreign Policy.
Sub titlul ”În România, pe șantierul uneia dintre cele mai mari baze aeriene NATO din Europa”, Le Monde publică un amplu reportaj de la baza militară Mihail Kogălniceanu, unde ”250 de utilaje desfășurate șase zile pe săptămână” lucrează la extinderea bazei astfel încât ”să faciliteze acordarea de sprijin tehnic tuturor aeronavelor care echipează forțele NATO”. ”Dacă proiectul de extindere finalizează cu succes cele patru faze planificate, până în 2040 în mijlocul peisajului arid va apărea chiar un mic oraș”, scrie Le Monde. ”Construită în perioada comunistă lângă Marea Neagră, vizavi de Crimeea”, baza de la Mihail Kogălniceanu ”a suferit o transformare pentru a putea consolida capacitățile Alianței în estul continentului”, devenind ”unul dintre cele mai strategice locuri de supraveghere a Mării Negre” mai notează ziarul francez.
Pe de altă parte, ”România este pe cale să dețină primul său accelerator tehnologic regional”, constată publicația Emerging Europe, detaliind că Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest își concentrează atenția asupra înființării a zeci de firme de succes în domeniul tehnologiei, dorind ca, până în anul 2027, să creeze cel puțin o companie-model acest gen. Beneficiind de finanțare prin Programul pentru Dezvoltare Regională al UE, dar dorind să atragă și investitori independenți, acceleratorul va sprijini companiile high-tech la început de drum prin consiliere și prin facilitarea accesului la piețe. Regiunea din vestul României cuprinde orașele Arad și Timișoara și se află deja pe locul al doilea în privința PIB-ului pe cap de locuitor (15.500 euro în 2022) printre cele opt regiuni ale României, cu excepția Bucureștiului, capitala țării, mai scrie Emerging Europe, o publicație dedicată evoluțiilor din Europa Centrală și de Est.
Carolina Ciulu, RADOR RADIO ROMÂNIA
