În timp ce ceasul Ursulei von der Leyen ticăie și bătălia pentru posturile din noua Comisie Europeană este în plină desfășurare, Bulgaria nici măcar nu are un nume sigur pentru postul de prim-ministru interimar, darămite o nominalizare pentru un comisar european.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (Germania), realesă pentru un al doilea mandat, trebuie să pregătească de urgență o listă de candidați nominalizați, care, cu aprobarea Consiliului UE, va fi propusă spre audierea și votul deputaților europeni la începutul toamnei. În acest scop, Ursula von der Leyen a însărcinat fiecare dintre statele membre ca, până la 30 august, să propună doi candidați – un bărbat și o femeie fiecare – dintre care ea să aleagă (o nominalizare este permisă doar dacă este a unui comisar în funcţie).
Cu toate acestea, guvernele care au trimis până acum nominalizări nu se conformează recomandărilor și fac în mare parte nominalizări pentru bărbați. Spre comparație, în actualul „colegiu” al comisarilor europeni, aproximativ jumătate dintre cei aleși sunt femei, printre care și bulgăroaica Iliana Ivanova. „Vreau să aleg candidații cel mai bine pregătiți, care împărtășesc un angajament față de Europa. Scopul meu este din nou un procent egal de bărbați și femei”, a declarat Von der Leyen, în Parlamentul European, la realegerea sa, în luna iulie.
Până acum, numele sigure din noua Comisie Europeană sunt cele ale lui Von der Leyen însăşi și al premierei Estoniei, Kaja Kallas, care se așteaptă să ocupe al doilea cel mai prestigios rol în organism – cel de vicepreședinte și Înalt reprezentant pentru politica externă. Kallas, în vârstă de 47 de ani, și-a dat deja demisia din funcția de prim-ministru, în așteptarea alegerii. Ea este un critic deschis al Rusiei și un diplomat cu experiență. Sub guvernarea lui Kallas, Estonia a devenit unul dintre cei mai fervenţi susținători ai Ucrainei de când a început invazia rusă, în februarie 2022.
Bulgaria înregistrează o pierdere
Nu este o exagerare să spunem că, după data de 19 august 2024, Bulgaria este deja în afara jocului serios. Odată cu eșecul încercării Goriţei Kojareva de a forma un guvern interimar și în lipsa unor lucruri clare, chiar și cu privire la numele premierului interimar, tema numirii unui comisar european din Bulgaria devine și mai complicată, iar termenul limită de 30 august pare deja că nu poate fi respectat.
Negocierile privind alocarea portofoliilor se desfășoară de săptămâni întregi și, fără măcar să aibă ideea unei nominalizări, Bulgaria s-a autodistanțat de proces și practic a pierdut deja șansa unui portofoliu important. Recent, s-a vorbit despre trei potențiale portofolii, pentru care Bulgaria a avut șansa de a lupta – transportul, energia sau să păstreze inovarea și cercetarea științifică. Dar, în situația actuală și pe fondul unei concurențe puternice pentru transport și energie, șansele Bulgariei de a obține un domeniu puternic sunt aproape zero.
În ceea ce priveşte numele, dacă nominalizările pentru funcția de Comisar European ar trebui făcute de un guvern influențat de GERB, din familia PPE (cum era cea a lui Dimităr Glavcev), opțiunile principale erau două. Prima – a actualului comisar european bulgar – Iliana Ivanova, care acum răspunde de „inovare, cercetare, cultură și tineret”. Ea ocupă acest post de la sfârșitul actualului mandat al colegiului (în 2023), întrucât comisarul anterior, Maria Gabriel, a fost aleasă ca viceprim-ministru al Bulgariei. Între 2013 și 2023, Iliana Ivanova a fost în conducerea Curții de Conturi Europene. Există însă și zvonuri că Ivanova se pregătește pentru un alt post. Celălalt nume vehiculat din partea GERB este cel al Evei Meidel. Meidel, în vârstă de 38 de ani, se află la începutul celui de-al treilea mandat în Parlamentul European, iar problemele de care se ocupă de obicei sunt legate de digitalizare și, mai concret, de legislația inteligenței artificiale. Europarlamentarul de la GERB Andrei Novakov se numără și el printre numele menționate, deși cu șanse mai mici.
Franța are drept candidat un critic al Ursulei von der Leyen
Cu o lună înainte de termenul anunțat de Ursula von der Leyen, președintele francez Emmanuel Macron a răspuns printr-o scrisoare adresată președintelui Comisiei Europene prin care Parisul îl va nominaliza pentru un al doilea mandat pe actualul comisar responsabil de piața internă – Thierry Breton. În ultimii ani, el a promovat două acte legislative cheie – Legea privind serviciile digitale şi cea privind pieţele digitale. Un alt domeniu de activitate al lui Breton este ajutorul pentru Ucraina și mai ales dezvoltarea industriei de apărare în UE. În această etapă, nu este încă clar pentru ce portofoliu va lupta Breton, dar cu siguranță va fi pentru un portofoliu influent. La Bruxelles, Breton este cunoscută ca un opozant al lui Von der Leyen, un om care a criticat-o în mod repetat şi public pe șefa Comisiei Europene, precum și unele dintre deciziile ei.
Spania vrea climă sau energie
Teresa Ribera, actualul vicepreședinte al Spaniei, responsabilă cu tranziția de mediu, este de așteptat să fie nominalizată în funcția de comisar. Ea a fost principala candidată a Partidului Socialist la alegerile europene din 9 iunie și speră să fie aleasă vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabilă pentru climă sau energie.
„Insistăm pentru o poziție puternică, una legată de climă în Comisia Europeană (CE)”, a declarat prim-ministrul Pedro Sánchez, la scurt timp după alegerile europene.
Ribera este un tehnocrat care a condus Partidul Socialist al lui Sánchez în timpul alegerilor. În calitate de ministru al Mediului în Spania timp de șase ani, ea a avut un program ecologic ambițios, susținând tranziția către o economie cu zero emisii de carbon.
Ribera a devenit una dintre figurile centrale ale guvernului spaniol după ce a reușit să realizeze așa-numita „excepție iberică” – acordul conform căruia Spania și Portugalia au reuşit să reducă prețurile la gaze. Acordul a fost deosebit de important pentru un guvern ce își bazează în mare măsură legitimitatea politică pe a fi respectat la Bruxelles, pe fondul unei politici interne extrem de polarizate. Într-adevăr, Ribera este una dintre figurile guvernamentale care sunt respectate în UE, una dintre principalele voci care doresc să reformeze funcționarea pieței energetice a Uniunii după începutul crizei energetice. După aceea, a câștigat și experiență europeană în timpul președinției spaniole a Consiliului UE.
Multă vreme se presupunea că Nadia Calvino, un fost viceprim-ministru care a fost legătura directă dintre Comisie și Madrid, va fi comisarul din Spania. Anul trecut, însă, ea și-a lansat candidatura pentru a fi preşedinte al Băncii Europene de Investiții (BEI), după ce s-a înțeles că prioritatea lui Sánchez era Ribera sau un alt reprezentant al partidului (iar Calvino era membru independent al guvernului).
Partidul lui Meloni poate surprinde cu un „intern” pentru Bruxelles
Spre deosebire de majoritatea țărilor europene, guvernul de dreapta al Italiei, condus de Giorgia Meloni și partidul său Fraţii Italiei, nu a anunțat încă nominalizarea țării pentru funcția de comisar european și nici nu a dat vreo indicație despre posibile nume. Formațiunea lui Meloni a votat împotriva celui de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen ca președinte al Comisiei Europene.
În această etapă, favorit pentru post este ministrul Raffaele Fitto, un cadru corespunzător şi experimentat în partidul lui Meloni, care de altfel este plin de eurosceptici, naționaliști și novici în ale politicii. Fitto este un fost europarlamentar despre care prietenii și dușmanii spun deopotrivă că este un tip pragmatic și, fiind ministru pentru Afaceri Europene din octombrie 2022, este considerat și un om „intern” la Bruxelles. Nominalizarea lui Fitto este susținută nu doar de guvernul italian, ci și de unii dintre europarlamentari, care îl consideră o figură capabilă să reprezinte efectiv interesele italiene la Bruxelles.
Polonia vrea portofoliul bugetului sau extinderii
Piotr Serafin, un diplomat polonez de rang înalt și apropiat al prim-ministrului Donald Tusk, va fi candidatul Varșoviei pentru postul de următor comisar UE, a anunțat însuși Tusk, la o conferință de presă, la mijlocul lunii august. Speranțele Varșoviei sunt să obțină un portofoliu privind bugetul, dar o altă opțiune este politica de vecinătate sau extinderea, care este și un subiect-cheie pentru Ucraina. Analiștii polonezi au comentat că, dacă va prelua extinderea, Varșovia are potențialul de a conduce procesul dificil al negocierilor de aderare a Ucrainei (despre care este clar că nu se va întâmpla în noul mandat de cinci ani), dar, în același timp, are propriile interese în relațiile cu Ucraina, la care va ţine de asemenea (de exemplu, exportul de grâu). Serafin este o figură cunoscută la Bruxelles, asta pentru că în prezent este reprezentantul permanent al Poloniei la Uniunea Europeană, post pe care îl ocupă din decembrie 2023.
Înainte ca nominalizarea lui Serafin să devină clară, în presa poloneză s-a discutat despre candidatura ministrului de externe Radoslaw Sikorski. Cu toate acestea, având în vedere ambițiile sale mari, el nu a putut fi de acord cu un portofoliu mai mic decât cel de Înalt Reprezentant pentru Politica Externă. Cu toate acestea, după ce PPE și-a pus propriii oameni în fruntea Comisiei Europene și a Parlamentului European, varianta de a-și asuma şi poziţia de şef al diplomaţiei europene a căzut, ceea ce a făcut să cadă şi opțiunea ca Sikorski să fie nominalizat ca membru al CE.
Orbán va pierde cel mai probabil portofoliul extinderii
La sfârșitul lunii iulie, Viktor Orbán l-a nominalizat oficial pentru un al doilea mandat pe comisarul maghiar Oliver Varhelyi, care este acum responsabil de vecinătate și extindere. Chiar de la nominalizarea propriu-zisă, era clar că aceasta o va enerva pe președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. La Bruxelles, candidatura lui Varhelyi este considerată controversată din cauza abordării sale critice față de țările candidate, în special pe probleme cum ar fi statul de drept și democrația. Este puțin probabil ca Varhelyi să-și păstreze actualul portofoliu, pentru care de data aceasta există o concurență serioasă. Audierea lui Varhelyi în Parlamentul European este de așteptat să fie dificilă și cu multe critici.
Cehia va lupta pentru energie sau economie
Republica Cehă îl trimite pe ministrul Industriei și Comerțului, Josef Sikela, la Bruxelles pentru a-și asigura un portofoliu economic. Sikela este un fost bancher de rang înalt, a lucrat la Erste Bank și a fost membru al Consiliului de Administrație al Erste Group. Sikela este în prezent una dintre figurile politice de top din țara sa, angajat în transformarea energetică. Sikela a jucat un rol cheie în urma invaziei Rusiei în Ucraina, ceea ce a însemnat pentru Europa o serie de provocări energetice și o creștere bruscă a prețurilor.
Letonia cu Dombrovskis vrea de data aceasta „Ucraina”
În urmă cu două luni, guvernul leton l-a nominalizat oficial pe vechiul comisar european cu portofoliu economic, Valdis Dombrovskis, pentru al treilea mandat de comisar european. Se spune că de data aceasta el nu este interesat să revină la portofolii puternice precum comerțul. De data aceasta, fostul premier leton vizează probabil o poziție legată de sprijinul financiar pentru bugetul Ucrainei, precum și pentru nevoile de apărare și reconstrucție ale țării atacate. În Bulgaria, Dombrovskis
este cunoscut ca un susținător devotat al aderării rapide a Bulgariei la zona euro, o misiune pe care el a susținut-o constant în cele două mandate anterioare la Bruxelles.
Turnură privind nominalizarea Lituaniei
În Lituania, situația cu nominalizarea la euro a suferit o schimbare neaşteptată în ultimele zile. Ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, care a fost principalul candidat pentru această funcție, și-a sistat candidatura pentru funcția de comisar european, a anunțat el sâmbătă. Mișcarea vine pe fondul unei rupturi puternice între Landsbergis, una dintre cele mai importante personalități politice din regiunea baltică, și președintele lituanian Gitanas Nauseda. Nauseda a refuzat să-l susțină pe Landsbergis, în ciuda sprijinului altor figuri cheie, printre care prim-ministrul Ingrida Simonyte și președintele Partidului Popular European, Manfred Weber. Landsbergis a câștigat notorietate internațională în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, pentru insistențele sale ca Europa de Vest și SUA să crească la maxim ajutorul pentru Kiev. Potrivit informațiilor neoficiale din colegiul Ursulei von der Leyen, Vilnius va lupta pentru un portofoliu legat de extinderea UE – o problemă-cheie pe agenda Ucrainei pentru următorii cinci ani.
Olanda este pregătită să schimbe portofoliul
Olanda l-a nominalizat deja oficial pe actualul comisar european pentru afaceri climatice, Wopke Hoekstra. Hoekstra s-a alăturat echipei lui Von der Leyen în octombrie 2023, după ce compatriotul său, Frans Timmermans, a demisionat din funcția de vicepreședinte executiv al Comisiei. Este puțin probabil ca Hoekstra să păstreze același portofoliu în următorii cinci ani. Țara speră că i se va oferi mai degrabă un portofoliu financiar sau economic, potrivit comentariilor din presa olandeză. Numirea comisarului european este relativ surprinzătoare, din moment ce partidul lui Hoekstra, Creștin-Democrații, nu face parte din coaliția de guvernământ.
România va lupta pentru un sector economic
Premierul României, Marcel Ciolacu, al cărui partid aparține familiei europene a socialiștilor și democraților, a declarat miercuri că va propune un bărbat ca şi candidat al țării sale în noua Comisie Europeană. „După două doamne (Corina Creţu și Adina Vălean), cred că vom propune un bărbat. Repet, de două ori România a propus doi comisari, două doamne. Cred că de data aceasta România poate propune un domn”, a răspuns Marcel Ciolacu, întrebat dacă România va avea două propuneri pentru postul de comisar european, pentru a îndeplini condiția egalității de șanse.
România vrea și ea un domeniu legat de economie. Se așteaptă ca Marcel Ciolacu să-l propună pe Mihai Tudose, primul de pe lista generală a coaliției de guvernământ la alegerile pentru UE. Mihai Tudose este fost premier și fost ministru al Economiei.
Înainte de această declarație a premierului, Rareş Bogdan (liberal și al doilea pe lista coaliției de guvernare la alegerile pentru UE) a spus că și-ar dori să devină comisarul european pentru extindere al României, pentru a lucra pentru aderarea Republicii Moldova la UE, dar a recunoscut, că există o concurenţă din partea socialiștilor europeni pentru post și că cele mai mari șanse sunt ale persoanei alese de premier, care este social-democrat.
Grecia îl prezintă pe guvernatorul regiunii Macedonia Centrală
La 1 august, Grecia a anunțat că îl nominalizează pe Apostolos Tzitzikostas, guvernatorul Macedoniei Centrale, ca următor comisar european al țării. Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a informat-o deja pe președinta CE, Ursula von der Leyen, despre nominalizare. Aceasta înseamnă că actualul comisar grec, Margaritis Schinas, nu va rămâne la Bruxelles. Numele lui Tzitzikostas a fost prezentat de ceva vreme ca potențial candidat grec, acesta având experiență la Bruxelles în calitate de președinte al Comitetului European al Regiunilor, organismul UE care reunește reprezentanți ai autorităților locale și regionale.
„Alegerea lui Tzitzikostas este una cu caracteristici politice care subliniază importanța Macedoniei și a Greciei de Nord pentru Europa, ca regiune cu o poziţionare strategică, interconectivitate și importanță geopolitică atât pentru Balcani și Europa de Sud-Est, cât și ca regiune de Nord-Est, marginea de est a Mării Mediterane”, a declarat Pavlos Marinakis, purtătorul de cuvânt al guvernului, cu ocazia nominalizării. Premierul vrea să pună accent pe nordul Greciei și din cauza rezultatului de la alegerile europene, unde partidul de guvernământ Noua Democrație a înregistrat pierderi și a văzut o consolidare a partidelor mici de extremă dreaptă.
Se așteaptă ca Grecia să aibă pretenţii privind funcția de comisar al UE pentru apărare.
Nordul mizează pe femei
Guvernul suedez și-a nominalizat deja ministrul pentru afaceri europene, Jessica Rosvall, ca şi comisar UE al țării. Cu candidatura lui Rosvall, Suedia continuă tradiția de a numi femei ca şi comisari europeni, având în vedere că şi înainte cei patru membri suedezi ai Comisiei Europene au fost tot femei.
Finlanda a nominalizat de asemenea o doamnă – aceasta este europarlamentarul Henna Virkkunen, care a fost aleasă ca membru al Parlamentului European în 2014. Înainte de aceasta, a fost ministru al Educației, Administrației Publice și Transporturilor.
Deși nu se află în nord, Croația a nominalizat oficial o femeie pentru acest post. Speranța Zagrebului este că actualul comisar european croat, care este și șef adjunct al CE, Dubravka Šuica, își va păstra postul în noua configurație de la Bruxelles. În prezent este responsabilă pentru democrație și demografie.
*Acest articol a fost scris în cadrul proiectului PULSE, o inițiativă europeană care sprijină cooperarea jurnalistică transfrontalieră. La el au lucrat: Tsvetelina Sokolova, Mediapool.bg (Bulgaria); El Confidencial (Spania); Kostas Zafeiropoulos, Efsyn (Grecia); Silvia Martelli, Il Sole 24 Ore (Italia); Bartosz T. Wieliński, Gazeta Wyborcza (Polonia); György Folk, HVG.hr (Ungaria); HotNews.ro (România).
https://www.mediapool.bg/bulgaria-ostava-peshka-v-shahmatniya-otbor-na-ursula-fon-der-laien-news362277.html
MEDIAPOOL (Bulgaria), 20 august 2024
Traducerea: Mirela Petrescu/RADOR RADIO ROMÂNIA
