Atenția presei internaționale se concentrează asupra alegerilor electorale din Statele Unite. În plină desfășurare, Convenția de la Chicago a Partidului Democrat aduce tot mai multe personalități în siajul candidaturii Kamalei Harris.
„Michelle și Barack Obama alături de Kamala Harris: „Yes, she can. Speranța revine”, titrează Corriere della Sera. „Michelle Obama, una dintre cele mai populare figuri din Partidul Democrat, a prezentat-o pe Kamala drept o femeie din clasa de mijloc, la fel ca majoritatea americanilor, care nu au „luxul bogăției acumulate de-a lungul generațiilor”. Un discurs profund personal, dar și profund politic, cel mai eficient de până acum în această convenție – alături de cel al fostului președinte de culoare. Mulțimea s-a entuziasmat când Obama a proclamat: „Yes, she can”, referindu-se la Kamala Harris, remarcă publicația din Peninsulă.
Mai sceptic, Financial Times avertizează: „Economia americană are nevoie de o viziune cuprinzătoare, nu de politici populiste eronate”, făcând referire la programul economic propus de candidata democrată. „Harris a conturat o serie de măsuri concepute pentru a mulțumi clasa de mijloc strâmtorată a Americii, dând vina pe marile corporații pentru sărăcirea ei. Acest mesaj ar putea convinge unele familii din statele indecise, dar multe dintre propunerile sale sunt nocive economic și riscă pe deasupra să alunge alte segmente ale electoratului”.
Exemplul la care face referire FT este propunerea de a se interzice la nivel federal „umflarea prețurilor” la cumpărăturile uzuale: „Harris ar trebui să țină seama că intervenția statului în procesul de stabilire a prețurilor de către piață adesea agravează situația. Antreprenorii ar putea flirta cu Trump, care a promis tăierea impozitului corporatist, mai degrabă decât s-o voteze pe ea”. Dar nu toate măsurile lui Harris sunt rele, recunoaște publicația economică, citând scutirile fiscale pentru familiile cu copii și muncitorii esențiali, precum și propunerea de a accelera construcția de locuințe, în condițiile în care prețul mare al locuințelor și costul ridicat al chiriei constituie o problemă deosebit de gravă pentru numeroși americani.
Însă Harris și-a combinat aceste propuneri cu acordarea unei subvenții de 25.000 de dolari pentru cei care-și cumpără prima locuință. Măsură care, stimulând cererea, ar risca să scumpească și mai mult locuințele, mai înainte chiar ca oferta să fi apucat să fie împrospătată cu cele nou construite, conchide Financial Times.
Referitor la politica externă a candidaților, WASHINGTON POST remarcă „o nouă și alarmantă tulpină de izolaționism” în rândurile Partidului Republican, citându-l în acest sens pe fostul președinte Donald Trump, care a sintetizat recent această poziție printr-o declarație făcută la Bloomberg News: „Taiwanul e la 9.500 de mile depărtare de SUA”. Asemenea poziții denotă o înțelegere periculos de limitată a rolului Americii în lume, cât și a consecințelor enorme ale retragerii SUA din politica internațională. Editorialistul de la Washington Post crede că abandonarea Taiwanului ar putea provoca o nouă cursă a înarmării nucleare – și nu doar între marile puteri, ci implicând și statele mai mici din Asia, îngrijorate de agresiunea chineză după ce-și vor fi pierdut încrederea în factorul de descurajare american. „Odată cu anexarea Taiwanului, toate angajamentele americane de securitate vor fi considerate vorbe goale, și multe țări se vor simți obligate să-și construiască propriul arsenal nuclear, dat fiind că vor vedea că SUA nu pot sau nu vor să se opună comportamentului agresiv al Chinei”, este avertismentul cunoscutului cotidian american.
EURONEWS se întreabă ce impact ar avea pentru UE victoria Kamalei Harris în fața lui Trump. Puțini în Europa se vor pronunța în favoarea lui Harris, dar nu este un secret că, în afară de Ungaria lui Viktor Orbán, majoritatea guvernelor UE nu doresc un nou mandat pentru Donald Trump, văzut ca fiind anti-UE și pro-Brexit. Este adevărat că Partidul Democrat din SUA s-a angajat „să fie alături de Ucraina” și „să consolideze NATO” într-un manifest lansat săptămâna aceasta la Convenția sa de la Chicago, dar entuziasmul tot mai mare pentru Kamala Harris nu înseamnă neapărat că Europa poate dormi liniștită”. „Indiferent cine va câștiga Casa Albă, neînțelegerile dintre Bruxelles și Washington nu vor dispărea, iar politica externă, mai degrabă decât să fie forța motrice din spatele companiei electorale, este rar menționată în politica internă a SUA”, amintește publicația paneuropeană.
„Alexei Diumin, omul ripostei?”, se întreabă Le Point în legătură cu ofensiva ucraineană în Rusia și măsurile de răspuns pe care le pregătesc rușii. Potrivit bloggerilor militari ruși, Vladimir Putin pe Diumin l-a pus la conducerea „operațiunii antiteroriste”, adică a respingerii ofensivei ucrainene din regiunea Kursk, în desfășurare din 6 august. Publicația franceză realizează un succint portret al lui Alexei Diumin, fost bodyguard al lui Vladimir Putin, al cărui potențial moștenitor este considerat, acum însărcinat cu „operațiunea antiteroristă” în regiunea Kursk. „Unul dintre aşa-numiţii siloviki, acești membri ai diferitelor agenții responsabile de informații, KGB și FSB în principal, plasați în poziții cheie în economia și puterea Rusiei, Diumin – 51 de ani – este unul dintre cei mai apropiați de șeful Kremlinului, căruia îi datorează ascensiunea rapidă în cadrul aparatului de stat rus. Publicația reamintește cum cariera sa a luat o turnură mai militară în 2013, când a fost numit adjunct al şefului direcției principale a Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse și a preluat conducerea operațiunilor speciale, unde se pare că a jucat un rol principal în anexarea Crimeei. Decorat în 2014 cu medalia Erou al Federației Ruse, Alexei Diumin și-ar putea juca viitorul politic în gestionarea crizei din Kursk. Dacă reușește să respingă ofensiva ucraineană, care a ocupat deja peste 1.000 de km² și a permis capturarea a sute de recruți ruși, statutul său neoficial de moștenitor al lui Putin ar fi întărit, crede Le Point.
Un oficial al Fatahului palestinian a fost ucis miercuri într-un atac israelian asupra orașului Saida din sudul Libanului, au declarat un lider al organizației palestiniene și o sursă de securitate libaneză, citate de AFP și La Libre Belgique. Este pentru prima dată când este vizat un oficial al formaţiunii președintelui palestinian Mahmoud Abbas, aflăm din La Libre Belgique. Într-o declarație pentru canalul al-Mayadeen din Beirut, șeful brigăzilor Martirilor Al-Aqsa, Mounir Maqdah, a confirmat că raidul l-a vizat pe fratele său, Khalil Maqdah, precizând că acesta era un înalt oficial militar al Fatah și făcea parte din aceste brigăzi.
Fatah-ul lui Mahmoud Abbas, în fruntea Cisiordaniei, este mișcarea islamistă rivală a Hamas care controlează teritoriul palestinian Gaza din 2006.
În timp ce, pe de o parte Benjamin Netanyahu și, pe de altă parte, Hamas continuă să saboteze de facto negocierile pentru încetarea focului în Gaza și în regiune, unde posibilitatea unei intervenții iraniene și a Hezbollah-ului atârnă ca o sabie a lui Damocles, în Fâșie a revenit virusul poliomielitei după 25 de ani, citim în cotidianul de stânga italian L Unita. Alarma a fost lansată de Ministerul Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, care a raportat că a înregistrat un caz de poliomielită la un copil de 10 luni în Deir al Balah, în centrul Fâșiei.
Organizația Mondială a Sănătății a anunțat deja că în Gaza există trei copii care prezentau simptome compatibile cu poliomielita și ale căror probe biologice au fost trimise în Iordania pentru a fi examinate. În acest moment, ONU cere încetarea conflictului pentru a vaccina copiii împotriva poliomielitei. „Virusul poliomielitei a fost detectat în probele de apă uzată la Khan Younis și Deir al-Balah”, a declarat secretarul general al ONU Antonio Guterres. „Aceasta înseamnă că virusul se află deja în circulație, iar sute de mii de copii sunt în pericol”, a adăugat Guterres, potrivit căruia „situația umanitară din Gaza este în cădere liberă”.
Ruxandra Lambru
