”A început numărătoarea inversă pentru Comisia Europeană”, titrează agenția italiană de știri Ansa, detaliind că termenul-limită de depunere a candidaturilor pentru noul Executiv european este sfârșitul lunii august, dar președinta Ursula von der Leyen se confruntă deja cu o primă problemă. Statele membre nu îi respectă solicitarea de a prezenta doi candidați pentru funcția de comisar, un bărbat și o femeie, astfel încât, după discuțiile individuale cu candidații, von der Leyen să poată alege o componență a Comisiei în care bărbații și femeile să se regăsească în număr egal. ”România ar urma să-l propună comisar pe Victor Negrescu”, titrează Politico, observând că ”iminenta numire a lui Negrescu înseamnă că încă o țară din UE refuză să ia în considerare cererea lui von der Leyen de a-i oferi posibilitatea de a alege între un bărbat și o femeie pentru a construi o echipă echilibrată”. Luându-l în calcul și pe Victor Negrescu, până acum au fost propuși 15 bărbați, față de numai șase femei, incluzând-o și pe von der Leyen, mai remarcă Politico. Euronews notează că după întâlnirea de joi de la Bruxelles dintre premierul român Marcel Ciolacu și președinta Comisiei Europene, România cere o funcție legată de economie. ”Așa cum s-a întâmplat deja în cazul altor state membre UE, în special Italia și Cehia, Ciolacu a declarat presei că și-ar dori să i se ofere comisarului român un rol legat de politicile economice”, mai scrie Euronews, adăugând că anunțul oficial al lui Marcel Ciolacu va sosi pe 26 august, după o dezbatere finală în cadrul coaliției de guvernare.
În Statele Unite, Convenția Partidului Democrat se încheie cu discursul de acceptare a nominalizării de către Kamala Harris, prima femeie de culoare desemnată candidat prezidențial. Catalogând discursul drept ”istoric”, dar și ”cel mai mare test” politic de până acum al lui Harris, The Guardian observă că sub sloganul ”Pentru viitorul nostru” campania lui Harris încearcă să prezinte o viziune mai optimistă asupra țării, orientată spre viitor, spre deosebire de rivalul ei, Donald Trump și poate și spre deosebire de președintele în funcție, care și-a bazat o mare parte din campanie pe avertismente sumbre cu privire la simpatiile autocratice ale lui Trump. Abandonarea curentului woke, sprijinul pentru clasa de mijloc și o strategie de a unifica societatea americană sunt câteva din elementele prin care Kamala Harris își conduce partidul în lupta împotriva candidatului republican, constată Le Figaro. Donald Trump, la rândul său, ”își continuă atacurile la persoană la adresa Kamalei Harris, cerând mulțimii să îi permită să facă asta”, notează New York Times. ”În fața a mii de susținători adunați în jurul unui hangar al muzeului aviației din Asheboro, Carolina de Nord, Trump și-a ironizat consilierii care au căutat să îl convingă să se concentreze asupra problemelor politice și să nu recurgă la insulte personale, așa cum a făcut atunci când și-a bătut joc de forma fizică a președintelui Biden”, mai scrie New York Times. Ziarul prezintă și o serie din apelativele folosite de Trump. Astfel, despre fosta președintă a Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, Trump a spus că este „nebună”, despre Kamala Harris a spus că este nu doar „proastă”, ci și „marxistă sau comunistă”, iar pe fostul președinte Barack Obama l-a catalogat drept un „nesuferit”. Totodată, candidatul republican a asigurat că numai el poate readuce pacea în lume și că ar putea pune capăt războiului din Ucraina numai prin simplul fapt de a fi ales, mai notează New York Times.
Pe frontul ruso-ucrainean, Kievul a ocupat în două săptămâni mai mult teritoriu rusesc decât a reușit să ocupe Rusia în Ucraina într-un an întreg, constată Al Jazeera, remarcând că întăririle trimise de Moscova nu au reușit să oprească o ofensivă ucraineană surpriză în regiunea rusă Kursk. Reuters observă însă că ambele tabere au revendicat joi câștiguri pe câmpul de luptă, Kievul a anunțat capturarea unui alt sat pe pământ rusesc, în timp ce Rusia vorbește despre avansul forțelor sale spre orașul Pokrovsk din estul Ucrainei, determinând fuga a sute de ucraineni.
Vineri este așteptat la Kiev premierul indian, Narendra Modi, cu scopul declarat de a urgenta eforturile de încetare a războiului, după cum scrie Washington Post. Pe un ton mai dur, The Times constată că ”Modi se întâlnește cu Zelenski după ce s-a dat bine pe lângă Putin” și că vizita premierului indian la Kiev ”vine la o lună după ce Modi l-a îmbrățișat pe șeful de Kremlin exact în ziua în care o rachetă rusească a lovit un spital ucrainean de copii”. La Libre Belgique vorbește totuși despre o vizită ”istorică”, fiind primul șef al guvernului indian care vizitează Ucraina. Cotidianul belgian amintește că Modi a evitat să condamne în mod explicit invadarea Ucrainei de către Rusia, iar India s-a abținut la voturile privind rezoluțiile ONU ostile Moscovei. În același timp, India încearcă să mențină un echilibru delicat între legăturile sale istorice puternice cu Rusia și căutarea unor parteneriate de securitate mai strânse cu națiunile occidentale, ca pavăză împotriva Chinei, rivalului său regional, mai notează La Libre Belgique.
Încheiem cu o previziune îngrijorătoare din perspectiva schimbărilor climatice. Decesele cauzate de căldură s-ar putea tripla în Europa până la sfârșitul secolului, arată un studiu publicat în „Lancet Public Health” și preluat de Les Echos. Cercetătorii avertizează că în cazul în care temperatura globală ar crește cu 3 sau 4°C față de epoca preindustrială, căldura va ajunge să facă mai multe victime decât frigul, în special în sudul Bătrânului Continent.
RADOR – Carolina Ciulu
