De Ziua Independenței Ucrainei presa internațională a adoptat un ton mai optimist în privința sfârșitului războiului, în vreme ce conflictul din Orientul Mijlociu, între un stat secular și o organizație teroristă tributară fundamentalismului religios își regăsește ecouri în Europa în confruntarea dintre terorismul islamic și valorile liberale, în primul rând libera exprimare.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, li s-a adresat concetățenilor sâmbătă, de Ziua Independenței, transmițându-le că „bunicul bolnav din Piața Roșie, care amenință în constant pe toată lumea cu un buton roșu, nu ne va dicta liniile lui roșii. Doar Ucraina și ucrainenii vor stabili cum să trăiască, ce cale să urmeze și ce alegere să facă”, consemnează agenția ucraineană de presă RBC. Tot sâmbătă, scrie publicația ucraineană Korespondent, Ucraina a utilizat în premieră și cu succes „o clasă absolut nouă de arme”, „drona-rachetă” Palianiţia, de fabricaţie proprie. Euronews transmite că între timp armata ucraineană continuă să avanseze în regiunea rusă Kursk, apreciind că operațiunea are drept scop un eventual schimb de teritorii la finalul luptelor. Pe frontul diplomatic, agenția Reuters informează că „fostul președinte al SUA Donald Trump și-a semnalat sprijinul pentru Ucraina în cursul unei conversații cu Zelenski și a spus că vrea să oprească războiul”, conform președintelui ucrainean. Tot el a anunțat că „sunt în desfășurare negocieri cu Arabia Saudită, Qatar, Turcia și Elveția cu privire la organizarea unei a doua conferințe de pace la nivel înalt”. Agenția rusă TASS scrie că „o demonstrație în sprijinul păcii și împotriva livrărilor de arme către Ucraina a avut loc la Amsterdam. Câteva zeci de oameni s-au adunat în centrul oraşului pentru a-și exprima dezacordul față de politicile occidentale și pentru a sprijini Rusia”. O manifestație mai degrabă neglijabilă, dar care evidențiază operațiunile hibride ale Moscovei în Europa. A doua zi, duminică, „Zelenski a promulgat legea care interzice desfăşurarea activităţii Bisericii Ortodoxe Ruse pe teritoriul Ucrainei”, relatează RBC, ceea ce înseamnă că „bisericile ucrainene suspectate de cooperare cu Biserica Ortodoxă Rusă vor avea la dispoziție nouă luni pentru a rupe legăturile cu Patriarhia Moscovei”. În același context, reține portalul european Euractiv, „Comisia de Securitate a Senatului ceh i-a cerut guvernului de la Praga să investigheze posibila utilizare ilegală a bisericilor ortodoxe din Cehia în operațiuni rusești de influență și recomandă eliminarea acestora din rândul cultelor recunoscute formal în cazul în care se va descoperi vreo încălcare a legii”. Cehia a expulzat recent un cleric ortodox rus, Nikolai Lișcenko, acuzat de „înființarea unor structuri de influență pentru promovarea intereselor Rusiei pe teritoriul UE”. The New York Times crede însă că Rusia începe să piardă în războiul propagandistic în urma incursiunii din Kursk, care din perspectivă militară ar fi un „pariu dubios”. Dar potențialul ei real îl găsim „pe celălalt front – cel al informației, propagandei, moralului și imaginii”. „Aici se luptă pentru a menține Vestul implicat, a le întreține speranța ucrainenilor și a-i determina pe ruși să se îngrijoreze.” Britanicul The Telegraph consideră chiar că „Ucraina a găsit o cale către victorie” pornind de la ofensiva din Kursk. Aceasta va forța Rusia să aleagă între ofensiva ei proprie din Donbas și respingerea celei ucrainene din Kursk, în vreme ce Ucraina câștigă timp pentru a-și reface arsenalul și a-și odihni trupele. Cotidianul crede că, „dacă va primi arme suficiente din Occident, Kievul ar putea avea capacitatea de a începe să-și recupereze teritoriul în 2025”.
„Israelul lovește Libanul și declară stare de urgență, Hezbollah anunță că atacul lui s-a încheiat”, titrează La Libre Belgique. „Duminică armata israeliană a efectuat lovituri în Liban după ce a detectat pregătiri ale Hezbollah pentru atacuri masive împotriva Israelului, în timp ce mișcarea teroristă șiită susține că a lansat sute de drone și rachete” asupra Israelului. Confruntările au izbucnit în timp ce la Cairo au loc negocieri vizând un armistițiu în Fâșia Gaza. Agenția italiană ANSA arată că la Cairo s-au stabilit inițial parametrii acordului la nivel de experți, urmând ca duminică să aibă loc o reuniune la nivel de demnitari, inclusiv cu șeful CIA. Cu toate acestea, precizează știrea de vineri, „nu e clar dacă delegații Hamas vor fi prezenți la Cairo și nu se știe încă dacă vor fi de acord să negocieze”. Săptămânalul britanic The Economist avertizează că Israelul și Hezbollahul „se joacă cu focul”, comentând evoluțiile de duminică. Bombardamentele lor constante dar reținute au dat în clocot, însă ambele părți au avut mare grijă să-și mențină atacurile „calibrate sub pragul care ar declanșa un conflict în toată regula”. Ceea ce nu înseamnă că nu sunt riscante. Editorialul de vineri din The Wall Street Journal punea reținerea teroriștilor libanezi pe seama „demonstrației de forță” a lui Biden care a detașat forțe semnificative în regiune. Cotidianul apreciază că, fie și dacă nu va reuși în cele din urmă să descurajeze complet un atac iranian, SUA vor reuși cel puțin să-l întârzie. Site-ul israelian Ynet News consideră însă că spionajul militar al Israelului i-a dejucat planurile Hezbollahului obținând informații de calitate și permițându-i astfel armatei să lovească preventiv mii de lansatoare de rachete pregătite să lovească Israelul – ceea ce a împiedicat și izbucnirea unui război regional. Referindu-se la seriozitatea negocierilor de pace, editorialul cotidianului israelian de stânga Haaretz îl acuză pe premierul Netanyahu că e „maestrul mimării negocierilor”: „Ostaticii care putrezesc lent în tunelurile Hamasului de peste 10 luni au devenit personaje secundare în marea piesă de teatru a oscilațiilor poziției premierului Benjamin Netanyahu cu privire la un acord referitor la ostatici”.
The Jerusalem Post analizează tema îndoctrinării tinerilor din Gaza și Occident. Îndoctrinarea copiilor din Gaza e un fenomen vechi și binecunoscut, aceștia fiind „spălați pe creier” deopotrivă în familie și la școală pentru a deveni la maturitate soldați de încredere ai ideologiei jihadiste, dedicați lichidării Israelului. În cazul „Generației Z” din Occident e vorba de o transformare culturală prin care nonconformismul anilor ’60-’70 nu mai considerat ceva de dorit: „e în principal un bloc robotic omogen, neînclinat a rupe rândurile pentru a alerga în direcția gândirii independente, găsind mai mult confort și siguranță în adoptarea opiniilor și tendințelor colective prevalente ale generației proprii”. Motiv pentru care sunt ușor de îndoctrinat prin intermediul rețelelor sociale. Europa are însă destule probleme și cu tinerii imigrați din alte culturi. Portalul european Politico scrie despre prinderea unui terorist algerian de 33 de ani în Franța. După ce a încercat fără succes să incendieze o sinagogă, acesta a deschis focul asupra polițiștilor, care l-au arestat însă fără s suferi pierderi. „Atacurile asupra instituțiilor evreiești au luat amploare în Franța”, după pogromul comis pe 7 octombrie în Israel de teroriștii palestinieni, menționează Politico. La Solingen, în Germania, un sirian de 26 de ani a înjunghiat în gât mai mulți spectatori la un concert în aer liber, omorând trei, conform The Washington Post. Teroristul a fost motivat de ideologia islamistă, susținând că a acționat în numele ISIS, care a și revendicat atentatul. BBC transmite că „liderul opoziţiei din Germania, Friedrich Merz, le-a cerut autorităţilor să nu mai permită accesul refugiaţilor din Siria şi Afganistan în ţară, ca urmare a atacului”. Conform ziarului local Solinger Tageblatt, în oraș erau anunțate duminică trei manifestații. Deși acolo tocmai a avut loc un atac islamist letal una dintre manifestații e organizată de „o largă alianță de organizații ale societății civile și indivizi solidari” – care se așteaptă totuși la numai 100 de participanți – și vrea să demonstreze „contra tuturor formelor de violență de la dreapta la dreapta extremistă”.
„Patronul Telegram, Pavel Durov, a fost arestat sâmbătă seara pe aeroportul Le Bourget, lângă Paris, cu un mandat emis împotriva lui de anchetatorii francezi, care vizează diverse infracțiuni legate de mesageria lui criptată”, anunță France 24. „Mesageria online lansată în 2013, pe care comunicațiile sunt criptate în totalitate și al cărei sediu central este situat în Dubai, s-a angajat să nu dezvăluie niciodată informații despre utilizatorii ei”. „Justiția consideră că lipsa moderării, de cooperare cu poliția și instrumentele oferite fac platforma complice la activitățile ilegale, de la trafic de droguri la fraude”, explică Rai News. Făcând legătura între pericolul terorismului islamic și atacurile la adresa liberei exprimări, săptămânalul britanic The Spectator ne avertizează că „Islamiștii vor să reducă la tăcere muzica așa cum au făcut deja și cu libera exprimare”. „În ciuda poziției ridicole a guvernelor vestice cum că fanaticii de extrema dreaptă ar fi un pericol la fel de mare la adresa modului nostru de viață ca și extremiștii musulmani, populația nu se lasă păcălită. Nu extrema dreaptă a asasinat preoți, polițiști, dascăli, jurnaliști și copii evrei. Nici nu au vizat concerte, un lucru care constituie în mod clar noua strategie a teroriștilor islamiști.” Islamiștii vor măcar să restricționeze muzica în vest, așa cum au făcut-o cu libera exprimare: „în 2015 întreaga Europă striga cu o singură voce «Je suis Charlie»; azi cine mai are curajul să critice islamul?” Și, subliniază The Spectator, dat fiind că la Viena au fost anulate definitiv concertele lui Taylor Swift din cauza amenințării teroriste, islamiștii câștigă.
Andrei Suba, RADOR RADIO ROMÂNIA
