Actualitatea politică europeană, războiul din Ucraina dar și conflictul din Orientul Mijlociu se numără printre principalele teme abordate de presa internațională. În contextul procesului de numire a noii echipe de comisari europeni, Financial Times propune o analiză privind modul în care statele UE au răspuns, sau mai degrabă au ignorat, solicitarea Ursulei Von der Leyen referitoare la echilibrul de gen. „Înainte ca președinta Comisiei Europene să plece în vacanța de vară, ea le solicitase capitalelor UE să-i trimită nominalizări duble pentru posturile de comisari, câte un bărbat și o femeie pentru fiecare. Foarte puține guverne au respectat această regulă. Două posturi de comisar sunt deja ocupate: Von der Leyen însăși, reprezentând Germania, pentru un al doilea mandat de președintă, și Kaja Kallas din Estonia, noua șefă a diplomației blocului. Însă pentru toate celelalte 25 de funcții numai trei țări au propus femei: Croația, Finlanda și Suedia (probabil va urma și Spania cu Teresa Ribera, dar nu e încă oficial). 16 state au propus exclusiv bărbați, iar cinci țări încă nu au propus pe nimeni”. Pe de altă parte, mai arată Financial Times, „nu există nici un fel de prevedere în tratatele europene care să oblige statele să propună mai mult de un candidat și nici vreo regulă referitoare la sexe. Însă în privința președintei, care în urmă cu cinci ani a făcut aceeași solicitare, e un test timpuriu al influenței pe care o va avea în al doilea mandat, cât și al balanței de putere dintre Bruxelles și capitalele naționale – într-o legislatură în care ne putem aștepta la multiple bătălii majore pe teme de politici publice”.
Bulgaria, cufundată într-o criză politică fără precedent, va organiza pe 27 octombrie cel de-al șaptelea rând de alegeri legislative în trei ani și jumătate, din cauza lipsei de acord între partidele politice pentru formarea unui guvern, informează La Libre Belgique. „Conservatorii conduși de fostul premier Boiko Borisov au fost pe primul loc la ultimele alegeri, dar guvernul propus nu a obținut încrederea Parlamentului. Iar experții nu sunt foarte optimiști cu privire la rezultatul noilor alegeri, pe fondul apatiei alegătorilor: doar 34% au fost la urne pe 9 iunie, cea mai scăzută rată de participare din 1990. Membră a UE și NATO, învecinându-se strategic cu Marea Neagră, Bulgaria trece printr-o perioadă de instabilitate fără precedent de la sfârșitul comunismului, un impas de care beneficiază partidele favorabile Moscovei. Actualul blocaj politic a costat Bulgaria amânarea aderării la zona euro, a întârziat acordarea a câteva miliarde de euro din fonduri europene și a compromis aderarea deplină la spațiul de liberă circulație Schengen”.
Prin ofensiva ei din Kursk, Ucraina „nu a încălcat doar frontiera Rusiei. A încălcat și linii roșii trasate la Washington”, opinează Financial Times. „Încă de la începutul invaziei ruse din 2022, SUA insistă că scopul lor e să ajute Ucraina să-și apere teritoriul și să supraviețuiască în calitate de stat suveran. Orice idee cum că războiul ar putea fi mutat și în Rusia era considerată periculoasă. În urma incursiunii din Kursk, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a abordat cu dispreț restricțiile impuse de America Ucrainei în privința războiului, denunțând ’conceptul iluzoriu, naiv, al așa-ziselor linii roșii referitoare la Rusia’. La începutul conflictului, Joe Biden i-a fixat administrației sale două obiective. Primul e sprijinirea Ucrainei. Dar al doilea e evitarea celui de-al treilea război mondial. Și, dacă ar fi forțate să aleagă între cele două, e limpede că SUA l-ar alege pe al doilea”. În plus, Financial Times reține și că “Diferența dintre toleranța la risc a Americii, respectiv a Ucrainei, se reflectă și în Europa. Țările mai apropiate de front și care se simt amenințate direct de Rusia – Estonia sau Polonia, de exemplu – pledează să i se dea Ucrainei arme mai avansate și mai multă discreție la folosirea lor. Germania, din contră, a acționat mereu mult mai lent”.
Polonia a afirmat că o dronă, cel mai probabil, a intrat în spațiul ei aerian în dimineața de luni în cursul unui bombardament al Rusiei asupra Ucrainei, adăugând că e posibil ca obiectul să fi aterizat pe teritoriul polonez și că în prezent sunt în curs căutări pentru depistarea lui. Potrivit Reuters, Rusia a lansat peste 100 de rachete și în jur de 100 de drone asupra Ucrainei în dimineața de luni, la ora la care oamenii pleacă de obicei la muncă, omorând cel puțin cinci persoane și avariind rețeaua energetică la nivel național, conform surselor oficiale.
Urmărind conflictul israeliano-palestinian, La Libre Belgique reține că ultima rundă de negocieri de la Cairo privind situația din Gaza s-a încheiat cu un eșec. Poziția grupării Hamas a rămas neschimbată: ea dorește „o încetare completă a focului, o retragere completă a trupelor israeliene, întoarcerea celor strămutaţi, intrarea ajutorului umanitar, reconstrucția și un acord de schimb” între deţinuţi palestinieni și ostatici israelieni din Gaza. “Hamas consideră că Israelul a adăugat prea multe condiții noi planului propus de președintele american, Joe Biden, în mai. Negocierile au fost blocate de luni de zile, în ciuda declarațiilor recente ale SUA că s-ar află în faza finală. Potrivit explicaţiilor unor surse diplomatice pentru agenția de știri germană DPA, unul dintre punctele de dezacord se referă la întrebarea dacă trupelor israeliene li se va permite să rămână la granița dintre Gaza și Egipt în cazul unei încetări a focului”.
„Islamiștii vor să reducă la tăcere muzica, așa cum au făcut-o deja și cu libera exprimare”, scrie publicația britanică The Spectator, cu referire la atacul din orașul german Solingen, soldat cu numeroși morți și răniți, și revendicat de ISIS. „În ciuda poziției ridicole adoptate în ultimii câțiva ani de guvernele occidentale cum că fanaticii de extrema dreaptă ar reprezenta o amenințare la adresa modului nostru de viață la fel de mare ca aceea a extremiștilor islamici, populația nu se lasă păcălită. Nu extrema dreaptă a asasinat preoți, polițiști, dascăli, jurnaliști și copii evrei. Extrema dreaptă nu a atacat nici săli de concerte, un lucru care a devenit în mod evident noua strategie a teroriștilor islamiști”. „Extremiștii musulmani consideră că a asculta muzică e un păcat. Acum un deceniu, când ISIS și-a înființat califatul din Irak și Siria, a interzis pe teritoriul acestuia vânzarea și ascultarea de muzică. Este lucrul pe care și-l doresc în definitiv islamiștii: să alunge muzica din Europa sau, dacă nu, măcar s-o restricționeze. Și probabil că se simt încurajați în acest demers de succesul pe care l-au avut deja în privința înăbușirii liberei exprimări în deceniul scurs de la asasinarea jurnaliștilor de la Charlie Hebdo”, conchide The Spectator.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR