CITY INDEX, analiza de performanță urbană a celor 41 de municipii reședință de județ, lansată de Institutul pentru Orașe Vizionare, dezvăluie care sunt municipiile reședință de județ cu cel mai curat aer. Calitatea aerului este unul dintre cei 51 de indicatori de peformanță măsurați de CITY INDEX, ca parte a componentei de CALITATE a locului.
Astfel, conform Indexului de Calitate a Aerului, Reșița, Galați și Sfântu Gheorghe (jud. Covasna) sunt municipiile reședință de județ cu cel mai curat aer. Radiografia primelor zece orașe mai include Brăila, Târgu Jiu, Focșani, Slobozia, Satu Mare, Tulcea și Zalău (infografic complet atașat).
Indexul de Calitate a Aerului a agregat valorile monitorizate de Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNCMA) a Ministerului Mediului, pentru patru parametri: NO2 (Dioxid de Azot), NOx (Oxizi de Azot), PM10 (Particule în suspensie cu diametrul de 10 micrometri sau mai puțin), PM2.5 (Particule în suspensie cu diametrul de 2.5 micrometri sau mai puțin).
Principalele criterii pentru selectarea poluanților incluși în index au fost impactul lor semnificativ asupra sănătății umane și disponibilitatea unui număr suficient de date valide pentru cea mai mare parte a orașelor monitorizate.
S-au luat în calcul valorile anuale ale celor patru parametri, publicate pe platforma calitateaer.ro, pentru stațiile situate în cele 41 orașe reședință de județ, pe perioada 2021-2023. Au fost incluse stațiile cu emisii de fond urban, de trafic și industriale de pe teritoriul municipiilor, cu date anuale valide[1].
Conform datelor și clasificărilor Ministerului Mediului, unele municipii, cu precădere orașe mari, sunt încadrate într-un regim de gestionare 1 a calității aerului, ceea ce înseamnă că există depășiri ale valorilor-limită stabilite de lege, la cel puțin un parametru din cei analizați.
Indexul de Calitate a Aerului a grupat într-o categorie specială orașele încadrate în acest regim, cu o calitate a aerului mai slabă. Aici se situează Deva, Suceava, Pitești, Brașov, Târgu Mureș, Constanța, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca, București, Ploiești și Iași. Regimul de gestionare 1 a calității aerului impune ca orașele să elaboreze și să implementeze un plan de calitate a aerului, pentru a atinge valorile limită / valorile-țintă.
„Indicele de Calitate a Aerului este unul dintre cei 18 indicatori evaluați în cadrul componentei Calitatea Locului din CITY INDEX. Alături de indicatori precum Indicele de Trafic Urban, Parcuri, Amprentă Verde Urbană, Condiții Meteo, Proximitatea de Parcuri Naturale și Naționale, și Proximitatea de Monumente și Rezervații Naturale, contribuie la conturarea unei imagini de ansamblu asupra calității mediului urban în orașele analizate. A fost o provocare să obținem date consistente și comparabile pentru toate stațiile de monitorizare incluse, pe aceleași intervale de timp. Din acest motiv, în definirea metodologiei și în analiza rezultatelor, ne-am consultat cu experți din Ministerul Mediului și specialiști independenți în calitatea aerului, pentru a ne asigura că informațiile prezentate sunt corecte și relevante.
Sperăm ca acest Index al Calității Aerului să fie un instrument util pentru rezidenți și potențiali rezidenți, ajutându-i să fie mai conștienți de calitatea aerului din orașele lor. De asemenea, indexul poate oferi administrațiilor locale o perspectivă comparativă, evidențiind zonele unde sunt necesare îmbunătățiri sau unde succesul în gestionarea calității aerului trebuie menținut.”, a declarat Florian Filat, Director Executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare și coordonator CITY INDEX.
“Calitatea aerului în orașe este o problemă complexă, dar când ne uităm la sursele principale de poluare, două lucruri ies imediat în evidență: traficul și arderea combustibililor fosili. Chiar datele din CITY INDEX arată clar că în orașele mari și aglomerate, unde traficul este intens și apar des congestii – cum este de exemplu București, Cluj-Napoca, Iași, calitatea aerului suferă cel mai mult. În plus, arderea combustibililor fosili pentru încălzirea rezidențială sau producția de energie, precum și alte activități industriale, contribuie masiv la poluarea aerului. Pe lângă acestea, există și factori conjuncturali. De exemplu, când un oraș trece printr-o perioadă de modernizare intensă a infrastructurii, cu multe lucrări de construcție și demolare, nivelurile de praf și particule PM10 și PM2.5 cresc considerabil. În orașe precum Brașov, condițiile topografice joacă, de asemenea, un rol esențial. Aflat între munți, în depresiunile care favorizează fenomenele de inversiune termică și calm atmosferic Brașovul se confruntă cu dificultăți mari în dispersarea poluanților, ceea ce duce la concentrații ridicate aproape de sol.
Ce pot face orașele pentru a-și îmbunătăți calitatea aerului? Investiții serioase în transportul public ecologic, infrastructură dedicată bicicletelor și pietonilor, crearea de zone cu emisii reduse și extinderea spațiilor verzi urbane sunt doar câteva dintre măsuri. Este esențial să plantăm mai mulți copaci și să încurajăm grădinăritul urban. În plus, perdelele de vegetație din jurul orașelor pot juca un rol important, acționând ca bariere naturale care filtrează poluanții și protejează comunitățile de efectele nocive ale acestora. Este important ca rezidenții să cunoască situația aerului pentru că și ei pot contribui—de exemplu, dacă aleg să circule mai puțin cu mașina sau să folosească mijloace de transport ecologice. În același timp, trebuie să reglementăm emisiile industriale, să asigurăm o bună salubritate a străzilor, să asigurăm o bună gestiune a șantierelor de construcții astfel încât activitățile generatorare particule PM10 și PM2.5 (săpaturi, demolări, etc.) să nu aibă loc în conditii meteo defavorabile dispersiei poluanților (inversiune termică, calm atmosferic), să îmbunătațim eficența termică a clădirilor, și să limităm arderea combustibililor fosili pentru încălzire. Nu este suficientă o singură măsură, ci avem nevoie de un set de acțiuni concertate și implementate pe termen lung, cu consecvență, pentru a face o diferență reală.”, a spus Alin Deneanu, expert de calitatea aerului.
DESPRE CITY INDEX 2024
Indexul de Calitate a Aerului face parte din componenta de Calitate a locului din CITY INDEX 2024, un nou standard de evaluare a performanței urbane în România, realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV). Acest barometru cuprinzător analizează evoluția urbană a celor 41 de municipii reședință de județ, sub trei aspecte principale: CALITATEA LOCULUI, PROSPERITATE și VIBRAȚIE, utilizând un set de 51 de indicatori specializați. CITY INDEX este construit ca un instrument de lucru pentru administrațiile publice și sectorul privat, oferind rapoarte detaliate care pot sprijini luarea unor decizii informate și strategice în planificarea urbană, dar și ca o sursă de informații despre orașe pentru rezidenți și potențiali rezidenți.
CITY INDEX analizează și consolidează date din perioada 2022-2023 pentru cele 41 de municipii reședință de județ. Pentru a asigura o comparație echitabilă între orașe de dimensiuni diferite, scorurile fiecărui indicator au fost standardizate în funcție de mărimea orașului și a populației, conform Recensământului Populației și Locuințelor 2021. Metodologia utilizată combină date statistice oficiale din diverse surse, cum sunt Institutul Național de Statistică și ministere, cu evaluări calitative ale rezidenților și turiștilor obținute de pe platforme precum TripAdvisor și Google Places.
Echipa de lucru a CITY INDEX-ului a fost compusă din experți recunoscuți la nivel local și internațional în domeniul dezvoltării urbane, antreprenoriatului, marketingului, brandingului de locație, administrației publice locale, ONG-uri, turismului, demografiei și planificării strategice. Acești specialiști au contribuit activ la definirea indicatorilor relevanți pentru analiza performanței orașelor, asigurând o metodologie robustă și adaptată contextului specific fiecărui municipiu.
Puteți accesa Raportul CITY INDEX cu rezultate-cheie pe cele trei componente pe linkul: https://www.iov.ro/cityindex/
Despre Institutul pentru Orașe Vizionare
Misiunea Institutului pentru Orașe Vizionare este să ofere suport liderilor comunităților (locale) pentru a dezvolta orașe și regiuni în care oamenii să se simtă respectați, implicați și fericiți. Institutul dezvolta instrumente și soluții care sa ajute liderii comunităților să cunoască si să înțeleagă punctele forte si punctele slabe ale oraselor, să-și măsoare performanța și progresul și să ia decizii strategice obiective, bazate pe date.
[1] Acolo unde stațiile nu au înregistrat valori în fiecare an pe cei patru parametri (fie din cauză că nu au funcționat stațiile, fie că au existat erori de măsurare care nu au permis calcularea unor valori anuale), Indexul a luat în considerare valorile existente în intervalul analizat și le-a extrapolat la toți cei trei ani, pentru a nu exclude unele orașe în lipsa datelor dintr-un anumit an (cum ar fi fost cazul municipiului Oradea, de exemplu, unde stațiile nu au funcționat o perioadă mai lungă).
