Conferința anuală de securitate Globsec, desfășurată la Praga, pe fondul amenințărilor globale, a reunit lideri și factori de decizie politică și experți, care au dezbătut problemele critice de securitate globală, precum conflictele în curs din Ucraina și din Fâșia Gaza, ca și extinderea UE și a NATO, informează presa internațională. Președintele Globsec, Robert Vass, a declarat că tema principală a Conferinței din acest an s-a axat pe modalitățile de calmare a tensiunilor, probabil cele mai mari de la cel de-al Doilea Război Mondial, pe care le vedem astăzi în relațiile internaționale și în securitatea globală, citează Radio Prague International. Adresându-se participanților la forumul Globsec, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat la un angajament european mai mare față de securitate și a prezentat argumente ferme pentru solidaritatea europeană împotriva amenințărilor rusești și a altor amenințări, făcând apel la o revizuire sistemică a apărării europene și avertizând că următoarea jumătate a deceniului va reprezenta un risc ridicat. „Dacă vrem o pace adevărată, trebuie să regândim fundamental bazele arhitecturii de securitate a Europei”, a spus von der Leyen, citată de Radio Free Europe/Radio Liberty.
Vorbind la conferința de securitate GLOBSEC de la Praga, președintele sârb Aleksandar Vučić a respins ipoteza conform căreia țara sa ar fi un „cal troian” pentru Moscova, afirmând că nu s-a întâlnit și nu a vorbit cu Putin în cei peste doi ani de la invazia rusă în Ucraina, dar că, în mod tradițional au legături foarte bune cu Rusia și nu le ascunde, reține Euronews. În plus, Vučić a avut o întrevedere calificată de el drept constructivă cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar a recunoscut că este puțin probabil ca Serbia să devină stat membru al UE până în 2028, data până la care alte țări din Balcanii occidentali speră să se alăture blocului comunitar, Belgradul trebuind să-și alinieze politicile externe cu cele ale UE, ceea ce include impunerea de sancțiuni Rusiei, adaugă Euronews. Politico amintește că, în urmă cu câteva zile, cu ocazia vizitei președintelui francez Emmanuel Macron în Serbia, Belgradul și Parisul au anunțat o serie de acorduri de mai multe miliarde de euro. Macron și Vucic au semnat 11 acorduri bilaterale, inclusiv un acord profitabil pentru 12 avioane de luptă Rafale de fabricație franceză, vânzarea de minerale brute critice, cum ar fi litiul, și dezvoltarea unui program nuclear civil pentru cererea crescândă de energie a Serbiei. Franța și Serbia au împărtășit o relație strânsă încă din epoca medievală, legătura lor adâncindu-se în timpul Primului Război Mondial, iar astăzi, peste 80% din investițiile franceze din Balcani sunt în Serbia, în timp ce cele peste 100 de companii franceze din Serbia angajează aproximativ 12.000 de muncitori, menționează Politico. Apropierea sa de Rusia și Beijing îi face pe unii să se teamă de faptul că tehnologia Rafale ar putea fi copiată de cele două puteri, atenționează Le Point și adaugă că, din punct de vedere diplomatic, Serbia face echilibristică între Vest și Est, fiind una dintre puținele țări care nu au aplicat sancțiuni împotriva Rusiei, în timp ce a transferat la Kiev echipamente militare în valoare de peste 800 de milioane de euro din 2022.
Alegeri regionale cruciale au fost organizate duminică în estul Germaniei, în landurile Saxonia și Turingia. Cutremur politic în Turingia, unde AfD condusă de extremistul de dreapta Björn Höcke va deveni cel mai puternic partid, în timp ce în Saxonia conduce CDU, iar noul partid BSW intră în ambele parlamente de land, relatează Deutsche Welle. Cu un an înainte ca Germania să organizeze următoarele alegeri generale, rezultatele din Saxonia și Turingia sunt dezastruoase pentru cele trei partide de guvernământ din guvernul de coaliție condus de cancelarul Olaf Scholz, crede The Guardian. Mulți alegători estici se declară din ce în ce mai dezamăgiți de politica Berlinului, la mai bine de trei decenii de la reunificarea națională, cu impactul persistent al declinului structural, al depopulării și al performanței economice întârziate, explică ziarul britanic. Din punct de vedere politic, o victorie a AfD înseamnă un mare regres pentru și așa fracționata coaliție tripartită a lui Scholz, formată din social-democrați, liberali și ecologiștii din rândul Verzilor, în contextul în care, marcat de neînțelegeri interne, guvernul s-a străduit să facă față stagnării economice, crescândelor amenințări venite din partea Rusiei și imigrației în creștere, analizează The Wall Street Journal. Rezultatele alegerilor regionale reflectă frustrarea crescândă a est-germanilor față de un guvern pe care mulți îl asociază cu inflația ridicată, stagnarea economică, creșterea costurilor energiei și certurile interne constante, dar ele arată, de asemenea, cum alegătorii abandonează din ce în ce mai mult terenul central pentru partidele populiste aflate la marginea spectrului politic, comentează Financial Times.
Beijingul va găzdui, între 4 și 6 septembrie, la Forumul de Cooperare China-Africa, organizat o dată la trei ani pe rând în China și în Africa, lideri ai țărilor africane care caută împrumuturi și investiții, anunță Courrier International. China face din Africa un pilon al diplomației sale, întărindu-și legăturile cu continentul și investind, din 2015, câteva miliarde de dolari anual în infrastructură sau parcuri industriale, Africa aflându-se în centrul „Noilor Drumuri ale Mătăsii”, inițiativa lansată de Beijing în 2013, care își propune să dezvolte conectivitatea comercială a Chinei cu restul lumii, scrie Ahram Online. Căi ferate din Kenya, minerit în Tanzania sau chiar centrale hidroelectrice în Congo: o multitudine de proiecte și miliarde de dolari în împrumuturi și investiții au văzut lumina zilei în Africa bogată în resurse naturale, care se află în centrul rivalității dintre Washington și Beijing, care a deschis și prima sa bază militară de peste mări în Africa, în Djibouti, analizează Ahram Online. China a rămas cel mai mare partener comercial al Africii pentru al 15-lea an consecutiv, cu o creștere stabilă a ponderii comerțului dintre cele două părți în comerțul exterior global al Africii, anul trecut comerțul dintre China și Africa ajungând la 282,1 miliarde de dolari, iar până la sfârșitul anului 2023 stocul de investiții directe al Chinei în Africa depășind 40 de miliarde de dolari, precizează Xinhua. În plus, împrumuturile chineze către continent au fost la cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani anul trecut, Angola, Etiopia, Egipt, Nigeria și Kenya fiind principalii beneficiari, completează Xinhua
În același timp, China și Rusia caută să lucreze mai strâns împreună în Arctica, inclusiv în domeniul științei, atenționează Newsweek. Arctica a devenit din ce în ce mai mult un centru al competiției strategice, iar China devine din ce în ce mai îngrijorată de capacitatea sa viitoare de cercetare în arhipelagul norvegian Svalbard, având în vedere interesul Norvegiei de a-și aprofunda supravegherea în Arctica, detaliază Newsweek. Ca parte a creșterii sale strategice și a intereselor sale economice, China s-a autointitulat „stat aproape arctic” și susține că este o parte interesată importantă în afacerile arctice – chiar dacă teritoriul țării din Asia de Est este la 900 de mile distanță de Cercul Arctic, explică revista americană. Pe de altă parte, într-o strategie actualizată luna trecută, Departamentul de Apărare al SUA a cerut o prezență militară sporită, capacități de informații și cooperare între Washington și aliații săi occidentali, în Arctica, adaugă Newsweek./czaharia/ctuluc
(Cristina Zaharia, RADOR RADIO ROMÂNIA)
