Răsfoind presa internațională, regăsim ecouri ale recentelor alegeri regionale din Germania. „Extrema dreaptă câștigă în landul Turingia”, titrează Le Monde. „O victorie a AfD la alegerile regionale constituie o premieră în Germania postbelică, chiar dacă este puțin probabil ca partidul să conducă un guvern, celelalte partide refuzând orice coaliție cu acesta. Totuşi, această victorie subminează și mai mult guvernul de coaliție nepopular al cancelarului format cu Verzii și liberalii FDP, cu un an înainte de alegerile legislative din 2025”.
Un nou venit, partidul BSW, al fostei muze de extremă stângă Sahra Wagenknecht, a avut o ascensiune spectaculoasă, de peste 10% în cele două landuri, și va acționa ca arbitru în formarea guvernelor locale. La fel ca AfD, BSW a atras atenția prin discursul său virulent împotriva imigrației și a cerut încetarea livrărilor de arme către Ucraina, o poziție populară în aceste regiuni ale fostei RDG (comuniste) unde frica de război rămâne adânc înrădăcinată, subliniază Le Monde.
„Alegerile regionale de duminică au avut valoare de test pentru fragila coaliție a lui Olaf Scholz”, subliniază la rândul său Le Point. Alegerile din aceste două regiuni ale fostei RDG (Turingia și Saxonia) s-au desfășurat într-un context deosebit de tensionat, la mai bine de o săptămână de la tripla crimă cu cuțitul atribuită unui sirian la Solingen, care a șocat țara și a relansat o dezbatere aprinsă pe tema imigrației. Liderii AfD au căutat să valorifice șocul provocat de această omucidere, acuzând guvernele federale din ultimii ani că au semănat „haos”.
De la Londra, The Guardian reamintește că Olaf Scholz Scholz a calificat rezultatele drept „amare” și „îngrijorătoare” și le-a cerut partidelor de centru să-i excludă pe extremiștii de dreapta, în vreme ce noua forță populistă de stânga, BSW, și-a stabilit o poziție fermă în peisajul politic al țării, fiind inconturnabilă în formarea viitoarelor alianțe. Totuși, cele mai sumbre previziuni, potrivit cărora social-democrații de centru-stânga (SPD) ar putea putea ieși pentru prima oară din parlament, nu s-au materializat.
Prin urmare, rolul CDU va fi crucial în această resetare a politicii germane, care este deocamdată limitată la est, scrie și publicația spaniolă ABC, care adaugă: „În timp ce Berlinul digeră aceste rezultate, rămâne întrebarea ce coaliții vor fi posibile pentru a forma un guvern la Erfurt și Dresda”.
Părăsim Europa și ne îndreptăm atenția spre Orientul Mijlociu, acolo unde tensiunile din interiorul societății israeliene au atins un nou punct de criză.
Familiile ostaticilor și opoziția fac apel la grevă generală pentru obţinerea unui acord cu Hamas pentru eliberarea ultimilor ostatici, după recenta execuție a șase dintre aceştia, citim în același săptămânal francez Le Point. Anunțul făcut de armata israeliană cu privire la descoperirea cadavrelor a şase ostatici într-un tunel din teritoriul palestinian a provocat șoc și furie în statul evreu, astfel că Forumul Familiilor Ostaticilor le-a cerut israelienilor să protesteze la Tel Aviv pentru a cere „o blocadă totală a țării și punerea în aplicare a unui acord de eliberare a ostaticilor. „Ostaticii au fost neglijați timp de unsprezece luni”, a insistat colectivul, care face apel la Histadrut, puternicul bloc sindical.
Acuzându-l pe premierul israelian Benjamin Netanyahu și cabinetul acestuia de moartea acestor șase persoane, liderul opoziției, Yair Lapid, a estimat că ultimii ostatici încă în viață ar putea fi salvați datorită unui acord, punctează Le Point.
O altă publicație de limbă franceză, Les Echos, remarcă faptul că Netanyahu se confruntă cu presiuni fără precedent. Societatea civilă israeliană s-a trezit brusc: câteva sute de mii de manifestanți au participat duminică seara la Tel Aviv, Ierusalim și în alte orașe la cea mai mare adunare de protest de la începutul războiului din Fâșia Gaza, pe 7 octombrie. Este un punct de cotitură, pentru că această mișcare de protest avea tendința să se epuizeze în ultimele luni, iar greva de luni a paralizat parțial economia israeliană.
Această mobilizare avea ca scop denunțarea liniei lui Benjamin Netanyahu, acuzat că a făcut totul pentru a împiedica încheierea unui acord cu Hamas privind încetarea focului și eliberarea celor circa o sută de ostatici deținuți de organizația islamistă, notează Haaretz. Elementul declanșator a fost anunțul privind uciderea a șase ostatici, împușcați în cap, ale căror cadavre au fost găsite în acest weekend într-un tunel din sudul Fâșiei Gaza.
Această dramă a coincis practic cu decizia cabinetului de război, luată vineri la inițiativa lui Netanyahu, de a refuza orice acord care să nu includă menținerea armatei israeliene de-a lungul celor 14 km ai graniței dintre sudul Fâșiei Gaza și Egipt, pentru a împiedica traficul de arme prin tuneluri. Furia este cu atât mai acută cu cât patru din cei șase ostatici uciși trebuiau să facă parte dintr-un contingent care urma să fie eliberat în prima etapă a acordului promovat de americani, în timpul unei încetări a focului de șase săptămâni, adaugă publicația citată.
Putin se află într-o vizită de stat în Mongolia, sfidând mandatul de arestare emis de Tribunalul Penal internațional, aflăm din Washington Post, care reamintește de deceniile de relații strânse dintre cele două țări, care fac puțin probabilă arestarea sa în Mongolia.
Curtea Penală Internațională i-a acuzat pe Putin și pe comisarul său pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, pentru crime de război în martie 2023, după ce Rusia a transferat mii de copii ucraineni în Rusia. Semnatarii Convenției de la Roma prin care a fost înființat Tribunalul Penal Internațional, printre care se numără și Ulaanbataar, sunt obligați să rețină persoanele pentru care instanța a emis mandate de arestare. O scrisoare deschisă a Coaliției pentru Drepturile Omului, semnată de zeci de susținători și organizații pentru drepturile omului, inclusiv de Vladimir Kara-Murza, unul dintre prizonierii politici ruși eliberați luna trecută într-un schimb istoric de prizonieri, cere guvernului Mongoliei să-și îndeplinească obligațiile și să-l aresteze pe Putin, mai citim în paginile cotidianului american.
Încheiem revista presei cu un subiect ce privește și România. Guvernul de la București a aprobat un proiect de lege prin care să aloce Ucrainei un sistem de apărare de tip Patriot, după cum citim în US NEWS & WORLD REPORT, care detaliază: „Demersul se înscrie într-un proiect vizând livrarea a cinci sisteme similare și a altor aparate strategice de apărare aeriană trimise Kievului de către o serie de state NATO, pentru a-l ajuta să facă față invaziei lansate de Rusia”. În iunie, Bucureștiul a declarat că va dona Ucrainei unul dintre cele două sisteme Patriot aflate în funcțiune cu condiția ca aliații să îl înlocuiască cu un sistem similar de apărare. ”România, o țară membră a NATO începând din anul 2004, împarte cu Ucraina o frontieră de 650 km și a descoperit de mai multe ori pe teritoriul său bucăți ale unor drone rusești, având în vedere că Moscova atacă porturile ucrainene din imediata apropiere a frontierei sale de pe Dunăre”, apreciază autorul articolului din presa americană.
Știrea nu a trecut neobservată la Moscova, fiind preluată de Agenția de știri oficială Tass, care precizează că sistemul de apărare aeriană va fi transferat sub rezerva continuării negocierilor dintre România și aliații NATO privind obținerea unui sistem similar sau echivalent care să asigure securitatea spațiului aerian național. Tass reamintește în context că ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, s-a plâns jurnaliştilor în marginea unei întâlniri cu miniştrii de externe din ţările Uniunii Europene din 29 august, de la Bruxelles, că țara sa nu a primit toate sistemele de apărare aeriană promise Patriot. La rândul său, Gazeta.ru subliniază că România are în acest moment doar două sisteme Patriot și că a promis că va transfera un sistem în Ucraina doar dacă Statele Unite ale Americii vor fi de acord să îl înlocuiască cu unul similar. De asemenea, publicația rusă nu uită să menționeze că un avion de vânătoare F-16 transferat la Kiev a fost doborât de o rachetă antiaeriană Patriot de fabricație americană „din cauza lipsei coordonării între unități”./rlambru
(Agenția de Presă RADOR, 2 septembrie)
