Recenzie
Autor:Alexandru Eduard Balaci
Cuvinte cheie: totalitarism, lider, partid, fascism, secolul al XX-lea, biografie, destin.
Provocarea descifrării personalității
Istoria secolului al XX-lea e caracterizată de confruntarea dintre totalitarism și democrație (în sensul acelei epoci), unde actorii politici au construit regimuri cu o amprentă personală și au deținut, pentru scurtă vreme, controlul asupra deciziilor interne. În mediul internațional, regimurile totalitare au ieșit în evidență datorită personalității liderilor, care au influențat mai mult sau mai puțin destinul lumii. Pentru perioada dintre cele două războaie mondiale, fascinația istoricilor, politologilor, biografilor și memorialiștilor s-a concentrat pe analiza personalității lui Adolf Hitler și mult prea puțin pe cea a lui Benito Mussolini, personaj important din axa militară (n.r: Axa reprezintă denumirea tratatului militar dintre Germania, Italia și Japonia).
Istoric, diplomatic și membru al Academiei franceze, Maurizio Serra s-a concentrat pe scrierea unei biografii care să fie accesibilă pentru orice cititor pasionat de istorie dar și pentru cei care doresc să utilizeze lucrarea pentru o cercetare științifică. Demersul lui Serra concentrează în volumul său bibiliografa lui Mussolini și evidențiază faptul că, și „Ducele” era un personaj care trebuie analizat în comparație cu Adolf Hitler, până la un punct. Enumerarea caracteristicilor regimului fascist italian „Omul, provocările și șecul” reprezintă felul în care Serra a dorit să caracterizeze regimul fascist: regim personal, rigid, totalitar, care nu și-a atins scopul și s-a prăbușit, într-un final.
De ce mister?
Fascismul a apărut în Italia și a fost preluat de Germania, care l-a adaptat la realitățile existente. În introducere, Serra susține despre Mussolini: „Tactician desăvârșit la început și slab la sfârșit, politician tras de viziuni discordante,neasumându-și nicio ideologie anume, alta decât cultul propriei personalități”.
Misterul este descifrat diferit de fiecare cititor care alege să citească volumul.
Structura
Cartea a fost împărțită în trei părți care sunt regăsite în titlu: Omul, Provocările, Eșecul, în care sunt analizate, contextualizat, acțiunile lui Mussolini. Față de Hitler, Mussolini a condus 21 de ani Italia, din 1922 până în 1943, în timp ce Hitler a condus Germania doar 12 ani. Deși au construit câte un regim bazat pe aceeași ideologie, cei doi au acționat diferit în anumite circumstanțe. Cele trei capitole sunt cuprinse în 412 pagini, dintre care 8 pagini de indici, cu nume și explicații. Asemănat cu un personaj din scrierile lui Guy de Maupassant (scriitor de origine franceză, recunoscut pentru proza sa comică. A fost un reprezentant al curentului literar numit naturalism), ducele lui Serra ne este prezentat drept un exponent al destinului, care a primit exact ceea ce a meritat. Alături de Hitler, care s-a sinucis în 1945, Mussolini a cunoscut execuția și trădarea din partea compatrioților, care l-au demis în urma unui puci politic. Murizion Serra nu face rabat nici de la picanteriile epocii, pe care le consideră parte integrantă a personalității lui Mussolini, fie că discută aventurile amoroase ale acestuia, ori despre felul în care își petrecea timpul liber. Viața de familie nu este ignorată, întrucât autorul consideră că fiecare dictator avea un comportament diferit, în funcție de mediul în care era prezent. Aici putem observa o caracteristică a tipică a dictatorilor, care prezentau o rigiditate rezultată din experiențele cumulate din copilărie și mediul în care au activat. Pentru Mussolini, mediul de familie în care a crescut și-a pus amprenta asupra personalității sale. Detesta desfrâul, comportament burghez și violența domestică la care a fost expus în copilărie, în interiorul familiei sale.
În final
Cartea lui Maurizio Serra e o biografie ce prezintă cititorului neavizat rezultatele cercetărilor referitoare la Benito Mussolini și regimul pe care l-a construit în Italia. Complexitatea și ușurința cu care abordează anumite subiecte relevante pentru descifrarea personalității lui Mussolini denotă faptul că autorul dorește să prezinte o carte accesibilă pentru publicul larg dar și pentru mediul academic, care nu are neapărat legătură cu studiul istoriei
