Subiectul zilei îl regăsim în paginile cotidianului Corriere della Sera, care publică un amplu comentariu referitor la remanierea cabinetului de la Kiev: „În trei zile, 4 miniștri, un subsecretar de stat și un vicepremier și-au înaintat demisia, printre care ministrul de externe Dmitro Kuleba, ministrul industriei strategice Alexander Kamîșin și responsabilul pentru integrarea Ucrainei în NATO, Olha Stefanișina. De asemenea, au fost concediați șeful Fondului Proprietății de Stat și președintele Ukrenergo, compania care administrează rețeaua națională de electricitate aflată mereu sub bombardamentul rusesc”.
Corriere reamintește că Dmitro Kuleba a fost, încă de la începutul războiului, unul dintre contactele principale ale aliaților occidentali. Înlocuirea lui, chiar dacă cu unul dintre adjuncții săi, după cum spun zvonurile, riscă să îngreuneze canalele de comunicare. „Președintele Volodimir Zelenski este, de fapt, din ce în ce mai mult stăpânul absolut al țării. Capacitatea sa de a întruchipa spiritul rezistenței naționale, mesajele sale de seară, protagonismul său în străinătate în solicitarea și obținerea de ajutor militar și economic l-au făcut singurul protagonist al scenei”. „Pe scurt, vedem o remaniere care vizează scurtarea lanțului de comandă și concentrarea puterii și a deciziilor în biroul președintelui”, conchide Corriere della Sera.
Pe același subiect scrie și Washington Post, care adaugă comentariului o perspectivă americană, după cum se poate vedea și din titlu: „Zelenski remaniază cabinetul într-un moment-cheie al războiului și înaintea călătoriei sale în SUA”.
„Reorganizarea administrației de la Kiev vine într-un moment în care Rusia a declanșat un nou val de atacuri aeriene asupra orașelor, inclusiv asupra Liovului. Cea mai mare remaniere de când Rusia a invadat țara în 2022 precede vizita președintelui în Statele Unite, prin care Kievul se pregătește pentru diferite scenarii înaintea alegerilor prezidențiale din SUA din noiembrie, cele care ar putea afecta viitorul parteneriatului care a asigurat până acum apărarea Ucrainei. De asemenea, vizita coincide cu cererile reînnoite ale Kievului ca aliații occidentali – inclusiv Washingtonul – să ridice restricțiile privind utilizarea anumitor arme pentru lovituri cu rază lungă de acțiune în interiorul Rusiei, în speranța de a stopa loviturile devastatoare cu rachete în toată țara, conchide Washington Post.
Diplomația rusă își face cunoscută poziția în stilul agresiv cunoscut. Lavrov avertizează Statele Unite să nu se joace cu „liniile roșii” impuse de Rusia, scrie US NEWS & WORLD REPORT. Șeful diplomației ruse crede că Washingtonul „scapă din vedere elementele reciproce care au caracterizat echilibrul de securitate dintre cele două mari puteri după Războiul Rece, or această impresie este una periculoasă”. Reacția lui Lavrov vine după un raport al agenției Reuters, potrivit căruia SUA ar fi pe cale să ajungă la un acord în vederea utilării Ucrainei cu rachete-navetă cu rază lungă de acțiune de tip JASSM, care ar putea pătrunde adânc pe teritoriul Rusiei. „Nimic nu m-ar putea surprinde – americanii au încălcat deja pragul pe care ei înșiși și l-au stabilit. Ei se simt încurajați și, desigur, Zelenski vede acest lucru și profită de avantaj”, i-a declarat Lavrov unui reporter al televiziunii ruse. Este pentru a doua oară în doar o singură săptămână când Lavrov avertizează SUA că un al treilea război mondial nu ar fi convenabil pentru Europa, remarcă publicația americană.
De la Moscova, RIA NOVOSTI consemnează declarațiile vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev. „Dacă Ucraina vrea să primească mijloace de lovire cu rază lungă de acțiune, dacă vrea un set întreg de rachete de croazieră și chiar rachete balistice, atunci Rusia va trebui să organizeze un cordon sanitar până la teritoriul Poloniei”. ”Acesta trebuie să fie suficient pentru a proteja teritoriul țării de loviturile din direcția Ucrainei”, a adăugat Medvedev, precizând: „Nimeni nu știe ce dimensiune va avea acest cordon, însă el trebuie să fie necesar și suficient pentru ca aceste mijloace să nu zboare”, mai citim în Ria Novosti.
Rămânem pe frontul de est al propagandei și reținem o știre publicată tot de Ria Novosti, conform căreia Chișinăul „ar putea elabora un plan de ocupare a Transnistriei”. Un deputat al Sovietului Suprem al Republicii Moldovenești Transnistrene nerecunoscute a declarat recent că „Bucureștiul și Chișinăul ar putea elabora planuri privind atacarea și ocuparea Transnistriei”. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse, Maria Zaharova, a declarat la rândul său că orice provocări în legătură cu militarii ruși pentru menținerea păcii și cetățenii din Transnistria vor fi privite ca un atac asupra Rusiei. Ea a amintit că în Transnistria, în afară de militarii ruși pentru menținerea păcii, locuiesc peste 220.000 de cetățeni ai Rusiei. „Occidentalii, românii și ‘șoimii’ de la Chișinău cu siguranță elaborează planuri de atacare și ocupare a Republicii Moldovenești Transnistrene. Ei trebuie să introducă Moldova în frontul antirusesc, să o implice în conflict, ca să ardă podurile în urma Moldovei”, a mai spus Zaharova.
O altă publicație rusă, Interfax, rezumă și alte comentarii ale Ministerului Rus de Externe: „Asistăm la un val de retorici ostile fără precedent față de Transnistria, precum și declarații ale politicienilor cu viziuni radicale, care lansează un apel prin care cer să se ‘scape de prezența militară rusă din regiune’ cu ajutorul Forțelor Armate ale Ucrainei”.
Presa internațională continuă să analizeze rezultatele alegerilor din Germania. Sub titlul „AfD, acest cancer localizat care se apropie periculos de Berlin”, săptămânalul francez L’Express constată că, pentru prima dată în Germania postbelică, un partid de extremă dreaptă a ajuns pe primul loc la alegeri. „Unii vor spune că aceste succese nu reflectă situația națională, că sunt specifice fostei Germanii de Est și sunt legate de un sentiment de desconsiderare care nu a dispărut niciodată de la reunificare. Cu toate acestea, în ultimii ani, statul federal a investit masiv în infrastructura locală și a încurajat înființarea de mari grupuri industriale, și ca urmare a acestui fapt, decalajul economic s-a redus”.
„Explicația rezidă mai degrabă în evoluția identitară a ‘germanilor de est’, care s-au constituit în opoziție cu Occidentul”, crede Eric-André Martin, specialist în Germania. Un teren fertil pentru AfD, care, pe plan local, nu este perceput ca un partid de protest, ci este, dimpotrivă, foarte implantat în societate”. În concluzie, notează publicația franceză, Afd câștigă teren, punând la grea încercare partidele „tradiționale”, și intenționează
să-și continue „eroziunea” până în septembrie 2025, data următoarelor alegeri federale.
„Coaliția roșu-galben-verde” a cancelarului Scholz se apropie de colaps, constată la rândul său cotidianul spaniol ABC, amintind că extrema dreaptă din Alternativa pentru Germania (AfD), câștigătoarea alegerilor regionale din Turingia, cere alegeri anticipate.
„Încurajați de victoria obţinută duminică în Turingia și de egalitatea cu CDU (Uniunea Creștin Democrată) din Saxonia, membrii AfD și-au întors retorica triumfalistă împotriva Berlinului. Liderul partidului, Tino Chrupalla, a aderat la această cerere de devansare a alegerilor legislative, programate inițial pentru toamna anului 2025, și a susținut că după alegerile regionale există un „mandat clar din partea alegătorilor” pentru ca AfD să participe la guvernare.
Ruxandra Lambru, RADOR RADIO ROMÂNIA
