Ministrul de Externe al Ungariei, aflat în vizită la București pentru lansarea proiectului cablului submarin la Marea Neagră, a răspuns criticilor făcute de țările baltice, preocupate de noile reguli de intrare pentru ruși și belaruși în Ungaria.
Într-o conferință de presă care a avut loc în timpul vizitei sale diplomatice la București, România, ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó a abordat problema apropierii Ungariei de Rusia și a tensiunilor cu unele țări europene.
Ostilitățile s-au agravat după decizia recentă a Budapestei de a relaxa regulile de intrare în țară pentru, printre alții, cetățenii ruși și belaruși. La sfârșitul lunii august, într-o scrisoare către comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, miniștrii de externe și de interne ai țărilor baltice și nordice au declarat că alegerile recente ale Ungariei „pot reprezenta un risc serios pentru securitatate”.
„Aici există o mare doză de ipocrizie, pentru că ori de câte ori Ungaria este împotriva unei poziții a majorității țărilor europene, suntem numiţi „spioni ruși”, „cal troian” sau „propagandiști ai Kremlinului” – a spus Szijjártó În achimb atunci când o țară din Europa de Vest se opune prin drept de veto unei decizii europene comună, este un mod normal de operare”.
Ce prevede programul maghiar de imigrare pentru intrarea în țară
a cetățenilor din afara UE?
Ministrul maghiar de externe a abordat apoi direct problema vizelor pentru ruși și belaruși, spunând că țările baltice și cele nordice, care se opun programului, au lansat împotriva Ungariei „o campanie foarte clară de știri false”.
„Mint – a răspuns Szijjártó -. Cert este că Ungaria nu a relaxat absolut niciun tip de procedură conform căreia cetăţenii ţărilor terţe pot intra pe teritoriul ungar”.
Așa-numitul program de imigrare „carte națională” al Ungariei le permite lucrătorilor străini să rămână în țară cel puțin doi ani și poate deschide calea pentru rezidența permanentă. Ungaria a extins programul, accesibil inițial cetățenilor sârbi și ucraineni, la țările candidate la UE, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Moldova, precum și Belarus și Rusia.
Proiectul cablului submarin necesar pentru a conecta regiunea Caucazului de Sud
cu Europa de Sud-Est
Călătoria lui Szijjártó la București a fost prilejul lansării joint-venture-ului cu România, Georgia și Azerbaidjan pentru proiectul care își propune să conecteze regiunea Caucazului de Sud cu sud-estul Europei. Vorbim despre cablul submarin al Mării Negre, mai cunoscut sub numele de „BSSC, Cablul submarin al Mării Negre”, pentru alimentarea cu energie a Uniunii Europene. Proiectul a fost aprobat de liderii celor patru țări în 2022 și a avut loc o accelerare după invazia rusă a Ucrainei și creșterea prețurilor la energie.
Articol de Maria Michela Dalessandro
Traducerea Cătălina Păunel
EURONEWS (Italia) – 4 septembrie
