Un nou sumar de politici al UNICEF prezintă cele mai recente date și recomandări pentru îmbunătățirea calității aerului și reducerea deceselor legate de poluarea aerului și a precarității stării de sănătate a copiilor
GENEVA, 6 septembrie 2024 – Peste 5.480 de copii mai mici de un an din 23 de țări și teritorii din Europa și Asia Centrală au murit din cauze legate de poluarea aerului în 2021, potrivit unui nou sumar de politici publicat astăzi de UNICEF. Decesele legate de poluarea aerului în întreaga regiune au reprezentat unul din cinci din totalul deceselor copiilor sub un an.
Documentul Breathless beginnings: policies to protect children from air pollution in Europe and Central (Politici de protecție a copiilor împotriva poluării aerului în Europa și în Europa Centrală) Asia notează că, în marile orașe din Europa și Asia Centrală, poluarea aerului depășește în mod regulat nivelurile considerate sigure de către OMS, ceea ce face ca aceastea să fie principalul risc de mediu pentru sănătatea copiilor din întreaga regiune.
„Bolile și decesele cauzate de poluarea aerului pot fi prevenite. Cu toate acestea, în fiecare an, copiii din Europa și Asia Centrală își pierd viața sau suferă consecințe pe termen lung asupra sănătății din cauză că respiră aer poluat”, a declarat Maria Osbeck, consilier regional pentru durabilitate și climă în cadrul Biroului regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală.
„Opțiunile în materie de politici – inclusiv cele care reduc poluanții și îmbunătățesc calitatea aerului acolo unde copiii locuiesc, se joacă și învață – pot salva vieți și pot preveni presiunea pe serviciile publice din cauza sănătății precare din copilărie și până la atingerea vârstei adulte.”
Sumarul de politici menționează că bebelușii și copiii mici sunt cei mai expuși riscului de deces și de a se îmbolnăvi. Expunerea timpurie și frecventă la poluarea aerului – inclusiv în timpul sarcinii – duce la reducerea și restructurarea plămânilor lor și crește riscul de pneumonie, infecții ale tractului respirator superior, infecții auriculare, astm, alergii și eczeme. Respirarea aerului poluat poate provoca inflamații la nivelul creierului, împiedicând creșterea și afectând dezvoltarea cognitivă.
Poluarea aerului (particulele PM2,5 și PM10) în Europa și Asia Centrală este cauzată în principal de activitățile rezidențiale, comerciale și instituționale care se bazează pe combustibili fosili, utilizarea cărbunelui fiind deosebit de dăunătoare pentru sănătatea copiilor.
UNICEF face apel la guvernele și instituțiile din țările din regiune să acorde mai multă atenție și resurse pentru a preveni agravarea poluării aerului, a sprijini eficiența energetică, accesul la energie curată, a sprijini îmbunătățirea calității aerului și a proteja copiii de expunerea la aer poluat.
Recomandările includ: asigurarea faptului că poluarea aerului și impactul acesteia asupra sănătății copiilor sunt luate în considerare în contribuțiile determinate la nivel național (NDC), în planurile naționale de adaptare (NAP), în planurile naționale și locale privind calitatea aerului și în planurile naționale de sănătate; stabilirea de zone fără poluare în apropierea școlilor, a grădinițelor și a unităților sanitare; înființarea și menținerea sistemelor de alertă privind calitatea aerului în apropierea zonelor rezidențiale, a locurilor de joacă, a unităților sanitare, a grădinițelor și a școlilor și raportarea informațiilor privind calitatea aerului către public.
#####
Note pentru editori
Estimările privind mortalitatea la nivel regional se bazează pe o analiză a datelor Global Burden of Disease 2021, cele mai recente date disponibile de la Institute of Health Metrics and Evaluation. Estimările impactului asupra sănătății nu sunt destinate să previzioneze îmbolnăvirile individuale, ci mai degrabă să reprezinte o evaluare obiectivă a impactului asupra sănătății la nivel de populație.
Potrivit estimărilor, în România 63 de copii sub un an au murit în 2021 din cauze legate de poluarea aerului.
Particulele (PM) reprezintă tot ceea ce se află în aer și care nu este un gaz, fiind utilizate ca indicator al poluării atmosferice:
- PM10 are aproximativ o șeptime din diametrul unui fir de păr uman. Aceste particule sunt formate din sulfat, nitrați, amoniac, clorură de sodiu și carbon negru; pot include, de asemenea, concentrații de praf natural purtat de vânt. PM10 sunt nocive pentru sănătate deoarece pot bloca și inflama căile nazale și bronșice, provocând o serie de afecțiuni respiratorii care duc la îmbolnăvire sau deces. PM10 este o componentă majoră a poluării aerului din locuințe și a incendiilor forestiere.
- PM2,5 este adesea considerat și mai periculos pentru sănătatea umană din cauza dimensiunii sale ultrafine. Nu numai că PM2,5 poate pătrunde adânc în plămâni, dar poate intra și în sânge, cauzând o serie de probleme de sănătate, inclusiv boli de inimă și alte complicații cardiovasculare. PM2,5 este adesea rezultatul arderii combustibililor fosili din gazele de eșapament ale vehiculelor, din producția industrială și din centralele termo-electrice, precum și din surse naturale, cum ar fi praful purtat de vânt și activitatea vulcanică. Particulele PM2,5 prezintă un risc deosebit de ridicat deoarece pot intra mai ușor în fluxul sanguin și se pot deplasa prin organism până la creier, provocând neuroinflamare prin deteriorarea barierei hematoencefalice – care este o membrană subțire și delicată ce protejează creierul de substanțele toxice.
Despre UNICEF
UNICEF este prezent în România și în alte 190 de țări și teritorii pentru a promova supraviețuirea și dezvoltarea copiilor din perioada copilăriei mici până la adolescență. În România, UNICEF lucrează împreună cu actori cheie precum Guvernul, Parlamentul, autorități locale, societatea civilă, sectorul privat, parteneri naționali și internaționali și mass media pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educație timpurie de calitate și la școală, pentru protejarea adolescenților și monitorizarea drepturilor copilului, pentru protecție socială și pentru mobilizarea de resurse în beneficiul copiilor. Pentru mai multe informații despre UNICEF și activitatea sa, vizitați https://www.unicef.org/romania/ro.
Urmăriți UNICEF în România pe Facebook, Instagram, TikTok, X și WhatsApp.
