Autoritățile din România și cele din Lituania anchetează cele mai recente incidente legate de dronele rusești căzute pe teritoriile lor, informează presa internațională. România a desfășurat avioane de luptă F-16 pentru a-și monitoriza spațiul aerian, notează The Evening Standard, iar The Guardian subliniază că NATO a condamnat incidentele. Ministerul Apărării din România a cerut Moscovei să oprească ceea ce a descris drept o escaladare, adaugă Associated Press. Referindu-se la dronele raportate de Letonia și România, noul ministru de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a descris incidentele ca pe o „atenționare clară că acțiunile agresive ale Rusiei se extind dincolo de Ucraina”, citează Newsweek. La Razon amintește că guvernul lituanian a încheiat operațiunile de întărire a graniței cu exclava rusească Kaliningrad, o regiune care nu are graniță naturală cu restul țării, dar care este esențială pentru Moscova, deoarece reprezintă ieșirea acesteia în Marea Baltică și sediul central al puternicei sale flote. Și, din acest motiv, reprezintă o amenințare pentru țările vecine, inclusiv pentru Lituania, care are în plan să consolideze și alte zone ale graniței care separă țara atât de Kaliningrad, cât și de Belarus, ceea ce ar putea presupune o cheltuială de aproximativ 600 de milioane de euro pentru următorii zece ani, menționează La Razon.
La baza aeriană Ramstein, din Germania, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a confirmat că președintele Joe Biden va anunța un pachet de sprijin de 250 de milioane de dolari pentru securitatea Ucrainei, consemnează 20 Minutos. Și omologul său german Boris Pistorius a comunicat Kievului un sprijin militar suplimentar în valoare de 150 de milioane de euro, prin livrarea a douăsprezece sisteme de lansare a obuzierelor Panzerhaubitze 2000, detaliază ziarul spaniol. Și Marea Britanie va livra 650 de sisteme de rachete ușoare multirol armatei ucrainene, ca parte a unui pachet evaluat la 162 de milioane de lire sterline, raportează Europa Press, subliniind că obiectivul livrării acestui pachet face parte din angajamentul noului guvern britanic față de Ucraina. De asemenea, la Oslo, cu ocazia unei recente conferințe de presă comune cu premierul norvegian Jonas Gahr Støre, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat intenția aliaților de a oferi Ucrainei, în 2025, un ajutor militar pe termen lung, în valoare 40 de miliarde de euro, relatează Ukrinform. Între timp, Estonia a acuzat Moscova de atacuri cibernetice comise începând din 2020 împotriva Ucrainei, a NATO și a țărilor UE, titrează Le Figaro. „O investigație națională și internațională în zece țări a arătat că scopul Rusiei a fost să deterioreze sistemele informatice naționale, să obțină informații sensibile și să dea o lovitură sentimentului nostru de securitate”, a declarat ministrul eston de Externe, Margus Tsahkna, citat de ziarul francez.
La un summit de securitate desfășurat în weekend la Londra, directorul CIA, William J. Burns, cu ocazia uneia dintre rarele sale apariții publice alături de omologul său britanic, Richard Moore, a declarat că ordinea internaţională mondială este ameninţată într-o manieră nemaivăzută de la Războiul Rece, scrie The Washington Post. Şefii MI6 şi CIA au mai spus că ţările lor sunt împreună în „rezistenţa în faţa ambiţiilor Rusiei şi a războiului său de agresiune din Ucraina”. Într-un articol comun publicat în Financial Times, Sir Richard Moore şi William Burns au afirmat că se depun eforturi pentru „perturbarea campaniei iresponsabile de sabotaj” a Rusiei în Europa, se fac presiuni în direcţia atenuării războiului dintre Israel şi Gaza şi sunt întreprinse acţiuni de contraterorism pentru dejucarea revenirii Statului Islamic (IS). „Nu există nicio îndoială că ordinea internaţională mondială – sistemul echilibrat ce a dus la o relativă pace şi stabilitate şi a adus o creştere a nivelului de trai, a oportunităţilor şi a prosperităţii – este ameninţată într-o manieră pe care nu am mai văzut-o de la Războiul Rece, iar contracararea cu succes a riscului se află la baza relaţiei speciale dintre Marea Britanie şi Statele Unite, au asigurat directorii MI6 şi CIA în Financial Times.
La Riad, în marja celei de-a șaptea reuniuni ministeriale comune a Dialogului Strategic al Consiliului de Cooperare al Golfului – Rusia, prințul moștenitor saudit, Mohammed bin Salman, s-a întâlnit cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și au analizat relațiile bilaterale, identificarea zonelor de cooperare și explorarea modalităților de a stimula colaborarea în diverse domenii, notează Agenția de Presă Saudită SPA. Lavrov s-a întâlnit la Riad și cu ministrul saudit de Externe, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, precum și cu secretarul general al Consiliului de Cooperare al Golfului, Jassim Mohammed Al-Budaiwi, remarcând importanța dezvoltării legăturilor cu țările din regiune, scrie Ria Novosti. Arabia Saudită își cântărește opțiunile, pe fondul tensiunilor geopolitice în creștere între Statele Unite și China, precum și cu Rusia, explică Middle East Monitor. Încălzirea legăturilor Regatului cu Beijingul, ca și cooperarea sa cu Rusia în politica petrolieră prin OPEC+, a provocat îngrijorare la Washington, aliatul său de lungă durată, cu care relațiile au fost uneori tensionate în ultimii ani, analizează Middle East Monitor.
După ce a dus jucării și medicamente în junglele îndepărtate din Papua Noua Guinee, Papa Francisc a ajuns în Timorul de Est, țară insulară având o majoritate catolică, din Asia de Sud-Est, a treia etapă a călătoriei apostolice în curs de desfășurare, informează Vatican News. Obiectivul vizitei Suveranului Pontif în Timorul de Est este acela de a celebra evoluția țării, după două decenii de la eliberarea de dominația indoneziană, explică Euronews. La Dili, Papa i-a îndemnat pe liderii țării să consolideze capacitățile instituționale pentru a servi mai bine interesele cetățenilor, notează agenția locală de știri Tatoli. Aici, Asia și Oceania se ating și, într-un anumit sens, se întâlnesc cu Europa, îndepărtată geografic, dar apropiată datorită rolului pe care l-a avut la aceste latitudini în ultimele cinci secole, a spus Papa, citat de Rai News. Vizita Papei Francisc în Timorul de Est face parte din a treia etapă a turneului său în patru țări din Asia de Sud-Est și Oceania, care se va încheia la Singapore, mai târziu în cursul săptămânii.
Cristina Zaharia, RADOR RADIO ROMÂNIA
