Autor:Alexandru Eduard Balaci
Introducere
Dezbaterile prezidențiale reprezintă o tradiție care datează de la începuturile democrației americane, în care doi candidați ai celor două partide principale, democrat și republican, se întâlnesc de cel puțin trei ori pentru a prezenta planul de guvernare pe care aceștia îl propun. Sistemul politic american presupune ca președintele să preia funcția executivă, fiind responsabil de punerea în circulație a inițiativelor legislative pe care Congresul le propune. Astfel, președintele este priministru al Statelor Unite și își organizează guvernul după modelul european. Față de sistemele de guvernare europene, sistemul american presupune ca președintele să pregătească și un plan de guvernare, denumit de analiști „doctrină”, care poate fi observată în primele 100 de zile de la preluarea mandatului.
Înfruntarea dintre două personalități
În 1960, candidații partidelor majoritare, democrat și republican, s-au întâlnit într-o serie de patru dezbateri televizate, în vederea preluării mandatului prezidențial. În tabăra republicană, Richard Nixon, vice-președintele administrației Eisenhower a fost nominalizat pentru Partidul Republican, în timp ce la democrați, John F. Kenedy a fost votat pentru a reprezenta Partidul Democrat. Temele de interes au fost:
– războiul din Vietnam
– competiția strategică față de Uniunea Sovietică
– relaxarea dintre cele două superputeri
– cooperarea cu vestul Europei.
La nivel intern, cele mai mari probleme dezbătute au fost: inflația ridicată, statutul persoanelor de culoare, exporturile Statelor Unite, producția agricolă și economia americană. Cei doi candidați au venit cu planuri bazate pe doctrinele politice susținute.
Tradițional, dezbaterile prezidențiale americane începeau la o dată apropiată de ziua de 7 septembrie, recunoscută drept „Ziua Muncii”, astfel că, candidații puteam surprinde și problema clasei muncitoare în discursurile lor. Primele dezbateri presupuneau conferințe de presă, în care candidații răspundeau la întrebările jurnaliștilor prezenți. Cea mai cunoscută dezbatere a rămas cea dintre Lincoln și Douglas, care a fost organizată de pe 21 august până pe 15 octombrie 1858. Deseori, analiștii politici au comparat dezbaterea dintre Kennedy și Nixon cu cea dintre Lincon și Douglas.
O dezbatere în patru acte
În general, la nivel politic, cea mai grea misiune este de a susține actul de guvernare pentru a primi votul populației, întrucât se spune că, pe măsură ce timpul trece, guvernanții pierd sprijinul popular, din pricina măsurilor politice. În cazul lui Nixon, acesta trebuia să apere moștenirea administrației republicane Eisenhower, care și-a clădit pilonii pe o politică internă bazată pe dezvoltare și o politică externă bazată pe neimplicarea Statelor Unite în conflictele internaționale. Contrar „principiului dominoului” formulat de Harry S.Truman, prin care Statele Unite trebuiau să intervină în probleme internaționale, administrația Eisenhower a formulat retragerea Statelor Unite din peninsula Coreea și implicare la nivel scăzut în criza canalului Suez (1957). De asemenea, administrația Eisenhower a fost implicată și într-un scandal public de spionaj, în 1960, când un avion al serviciilor secrete ale Statelor Unite a survolat spatiul aerian sovietic, pentru a face fotografii la principalele mijloace industriale sovietice. Scandalul a erodat încrederea publică în administrația Eisenhower, după ce președintele a declarat în repetate rânduri că este luată în considerare o soluție pașnică, de coexistență cu Uniunea Sovietică. Acest incident a fost evocat și într-o producție cinematografică, intitulată „Bridge of Spies”, în regia lui Steven Spielberg.
În opoziție, candidatul democrat, John F.Kennedy avea o misiune relativ simplă, să dezbată public problemele administrației Eisenhower și să susțină politicile implimentate de Harry S.Truman. Acesta susținea implicarea activă în crizele internaționale, precum războiul din Vietnam dar și o abordare cât mai ofensivă în ceea ce privește Uniunea Sovietică.
Prima dezbatere a fost organizată pe data de 26 septembrie 1960, la Chicago și a fost transmisă la WBBM-TV. La dezbatere au fost prezenți nu mai puțini de 360 de jurnaliști și oameni politici.
Regulile pentru dezbatere :
– Discursuri de început (8 minute maximum)
– Răspunsuri la întrebări (2.5 minute maximum/ întrebare)
– Explicații suplimentare cerute de jurnaliști
– Discurs de închiedere (maximum 3 minute).
Dezbaterea a durat 60 de minute și a fost urmărită de 50 de milioane de americani. În timpul dezbaterii, Partidul Democrat a avut nu mai puțin de 200 de reclame publicitare electorale, unele și în alte limbi.
Temele dezbătute
– Problema persoanelor de culoare
– Economie internă
– Inflație
– Piața muncii
În urma acestei dezbateri, John F. Kennedy a fost declarat câștigător, întrucât a reușit să răspundă inclusiv unor întrebări referitoare la inclinația spre religia catolică a sa. Richard Nixon nu a dorit să fie machiat pentru această dezbatere, motiv pentru fața lui a fost mai întunecată la televizor, fiind poreclit „eminența cenușie”. Nixon a declarat că slaba performanță de la prima dezbatere s-a datorat unei probleme supărătoare la genunchi.
A doua dezbatere s-a desfășurat pe data de 7 octombrie, în Washington D.C și a fost transmisă la WRC-TV.Regulile au fost simplificate de această dată, întrucât publicul cunoștea candidații. Dezbaterea a doua s-a referit la problemele internaționale, în timp ce prima a vizat doar probleme interne. Dezbaterea a fost moderată de Frank McGee, Paul Niven, Edward P. Morgan, Alvin Spivak și Harold R. Levy. În urma acestei dezbateri, Richard Nixon a fost declarat câștigător de public.
Dezbaterea a durat 60 de minute.
Regulile
– Fără discursuri de început și sfârșit
– Posibilitatea de a explica unde este nevoie
Subiecte
– Războiul din Vietnam
– Competiția strategică cu Uniunea Sovietică
– Relaxarea dintre cele două superputeri
– Cooperarea cu vestul Europei.
– Problema cubaneză
A treia dezbatere a fost organizată pe data de 13 octombrie și a fost moderată la studiourile ABC, de : Frank McGee, Charles Van Fremd, Douglass Cater și Roscoe Drummond.Dezbaterea a fost moderată din studiorile televiziunii din New York și California.
Regulile
– Fără discursuri de început și final.
– Răspunsuri la întrebări (2.5 minute maximum/ întrebare).
– Posibilitatea de a oferi explicații suplimentare.
Subiect
„Dacă Statele Unite ar interveni militar pentru a opri expansiunea comunismului către insulele Quemoy și Matsu, din apropierea Chinei ?”.
A patra și ultima dezbatere a avut loc pe data de 21 octombrie, în New York.Timpul a fost stabilit pentru 60 de minute, iar votul popular a indicat un rezultat egal. Ultima confruntare a fost moderată de Frank Singiser, John Edwards, Walter Cronkite și John Chancellor iar subiectele au fost doar despre politică externă.
Regulile
– Discursuri de început (8 minute maximum)
– Răspunsuri la întrebări (2.5 minute maximum/ întrebare)
– Explicații suplimentare cerute de jurnaliști (1.5 minute pe răspuns)
– Discurs de închiedere (maximum 3 minute).
Subiectele
– Războiul din Vietnam
– Competiția strategică cu Uniunea Sovietică
– Relaxarea dintre cele două superputeri
– Cooperarea cu vestul Europei.
– Problema cubaneză
Pe parcursul acestor dezbateri, John F.Kennedy a afirmat că sub administrația Eisenhower, Statele Unite pierd treptat competiția pentru supremația mondială și nu fac eforturi serioase pentru a ajunge la paritate strategică. În privița problemei cubaneze, aceasta a susținut că este un subiect serios, întrucât din New York până la Havana sunt doar 10 minute cu avionul. În politica internă, Kennedy a susținut că republicanii au generat o criză a locurilor de muncă și falimentul multor companii, pentru a obține voturi. De partea adversă, Nixon a demonstrat o foarte bună cunoaștere a subiectelor de politică internă și externă, ceea ce a fost susținut și de populație. Din punct de vedere al doctrinei, Nixon a menționat că va duce mai departe reformele administrației Eisenhower și va îmbunătăți ajutorul extern, va mări bugetul pentru Apărare și va investi în programele de creștere economică pentru bunăstarea populației.
Cu toate acestea, Kennedy a fost preferat de populație datorită aspectului său îngrijit și temperamentului relaxat. Nixon, în timp ce răspundea la întrebări, a transpirat excesiv, nu și-a fixat cravata și a părut mereu neliniștit când contracandidatul lui răspundea la întrebări. John F.Kennedy a obținut votul de popularitate, în timp ce Nixon a rămas cu porecla „eminența cenușie a administrației Eisenhower”.
A manifestat populația interes pentru dezbaterea prezidențială ?
Cercetările au arătat un număr cuprins între 85 și 120 de milioane de americani care au urmărit fie toate dezbaterile, fie una, două, trei sau toate cele patru întâlniri. Dintre cele patru întâlniri, a doua dezbatere a produs un record de vizionări care nu a mai fost dobârât până în zilele noastre. A doua dezbatere a fost larg comentată în ziare, pe stradă, la muncă și chiar în biserici.
Rezultatul alegerilor prezidențiale
Chiar dacă Richard Nixon a înregistrat două victorii și un egal, în timp ce John F.Kennedy a avut o victorie, un egal și două înfrângeri, Nixon a pierdut alegerile prezidențiale. La urne, John F. Kennedy a obținut 303 voturi din partea electorilor, în timp ce Richard Nixon doar 219. În ceea ce privește votul de popularitate, Kennedy a obținut 34.227.096 față de 34.107.446 pentru Nixon. Prin acest rezultat, John F. Kennedy a devenit al treilea președinte din secolul al XX-lea, care câștigă alegerile prezidențiale fără să câștige și votul popular. Alături de Kennedy au mai fost Woodrow Wilson și Harry S.Truman. Richard Nixon va fi al patrulea președinte care va câștiga alegerile din 1968, fără a obține și votul popular.
Bibliografie
https://www.britannica.com/event/United-States-presidential-election-of-1960#ref1087740
https://www.history.com/news/the-first-kennedy-nixon-debate-politics-image
https://www.debates.org/voter-education/debate-transcripts/september-26-1960-debate-transcript/
https://constitutioncenter.org/blog/the-debate-that-changed-the-world-of-politics
https://cla.purdue.edu/academic/history/debate/kennedynixon/kennedynixonscholarly.html
https://www.cbsnews.com/chicago/news/the-great-debate-kennedy-nixon-cbs-chicago/
