În SUA, candidații la președinție, Kamala Harris și Donald Trump, s-au confruntat la Philadelphia, în prima lor dezbatere, găzduită de ABC News, informează presa internațională. Atât Kamala Harris, cât și Donald Trump și-au declarat victoria, titrează Newsweek, însă The New York Times crede că Harris a dominat, iar Trump a devenit defensiv. Întinzând momeli din care Donald Trump a mușcat rapid, vicepreședinta a dominat în bună parte seara, făcându-și contracandidatul să bată în retragere, analizează The New York Times. Candidații s-au confruntat pe mai multe probleme de politică externă, precum războiul din Ucraina, un potențial acord de încetare a focului în Gaza sau retragerea SUA din Afganistan, enumeră The Wall Street Journal. Harris și Trump au discutat pe larg și despre economie, Trump punând accentul pe o perioadă de inflație puternică, acum atenuată, dar care încă îi zguduie pe mulți americani, și Harris concentrându-se asupra viitorului și promovândi-și planul de a construi ceea ce ea numește „o economie a oportunităților”, adaugă The Wall Street Journal.
Înainte de summitul Platformei Crimeea, găzduit de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, secretarul de stat american Antony Blinken a ajuns la Kiev, însoţit de ministrul britanic de Externe, David Lammy, anunță Agenția de presă RBC. Scopul vizitei șefului diplomației americane a vizat confirmarea sprijinului SUA pentru eforturile Ucrainei și discuții despre promovarea propunerilor de pace ale președintelui Zelenski, menționează RBC. Și președintele Senatului ceh, Miloš Vystrčil, a sosit la Kiev și a făcut apel la partenerii occidentali să ia în considerare că negocierile de pace nu pot avea loc fără participarea Ucrainei, iar rezultatele negocierilor trebuie să fie acceptabile pentru Kiev, informează Ukrinform precizând că și președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, și premierul Letoniei, Evika Siliņa, au ajuns în Ucraina. Sprijinul militar și economic pentru Ucraina este de o importanță crucială pentru protejarea suveranității și integrității teritoriale a țării, a declarat preşedintele lituanian, iar premierul leton a asigurat că țara sa va fi alături de poporul ucrainean până la victorie, citează Ukrinform.
În același timp, FMI a anunțat un acord cu Ucraina pentru acordarea unui ajutor în valoare de 1,1 miliarde de dolari, această nouă tranșă aducând la 8,7 miliarde de dolari fondurile deja plătite Ucrainei, FMI numind acest acord „un pas important în strategia generală a autorităților de a restabili sustenabilitatea datoriei”, notează Le Figaro. Tranșa face parte dintr-un plan major de ajutor internațional în valoare totală de 122 de miliarde de dolari, aprobat în martie 2023 de toate țările care sprijină Ucraina de la începutul invaziei ruse din februarie 2022, detaliază ziarul francez. Ucraina a avut o creştere economică de 6,5% în primul trimestru al acestui an, inflația fiind limitată la 5,4% pe un an. Totuşi, FMI se așteaptă la o „încetinire economică în a doua jumătate a anului din cauza atacurilor repetate asupra infrastructurii energetice și a consecințelor războiului asupra forţei de muncă”, subliniază Le Figaro.
Suspectând că Iranul a livrat rachete balistice Rusiei, Franța, Germania și Marea Britanie au calificat aceste livrări drept o „escaladare” a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și au avertizat că ea constituie o amenințare directă la adresa securității europene, scrie Le Nouvel Observateur. Ministerul de Externe iranian a respins categoric acuzațiile, Teheranul reafirmându-și poziția și subliniind că nu este participant la conflictul dintre Rusia și Ucraina., completează Tribune de Geneve. Totodată, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și de Securitate, Josep Borrell, a propus un nou pachet de sancțiuni împotriva Iranului, notează agenţia spaniolă EFE. În același timp, Rusia a anunțat semnarea anticipată a unui nou „acord-cadru interstatal cu Iranul”, fără a preciza în ce va consta acordul, dar atât UE, cât și SUA cred că acesta va include un transport de rachete balistice ce ar urma să fie folosite în Ucraina, menționează La Razon. „Sperăm la semnarea rapidă a acestui unui nou acord”, a declarat Serghei Şoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, în timpul unei întâlniri cu omologul său iranian, Ali Akbar Ahmadian, la Sankt Petersburg. Şoigu, citat de agenția Interfax, a precizat că Rusia este interesată de intensificarea cooperării dintre Consiliile de Securitate ale ambelor țări și va continua să pună în aplicare acordurile ajunse la cel mai înalt nivel.
Nave de război rusești și chineze au început manevrele militare comune „Ocean 2024”, cele mai importante de acest tip din ultimele trei decenii, anunță Liberation. Desfășurate până pe 16 septembrie, cu participarea a 90.000 de militari, 400 de nave, 120 de avioane și elicoptere, exercițiile strategice se desfășoară în oceanele Pacific și Arctic și în mările Mediterană, Caspică și Baltică, precizează ziarul francez. Aceste noi exerciții militare demonstrează și mai mult dorința Chinei și pe cea a Rusiei de a-și intensifica cooperarea militară și economică, ambele revoltându-se împotriva a ceea ce numesc „hegemonia occidentală”, în special a ceea ce ele consideră a fi dominația americană în plan global, comentează L”Express. „Statele Unite și aliații lor își sporesc prezența militară în apropierea granițelor de vest ale Rusiei, în zona arctică și în regiunea Asia-Pacific”, a criticat președintele rus Vladimir Putin, la lansarea exercițiilor, denunțând acțiunile pe care le consideră agresive ale Washingtonului, acuzând că acestea ar putea destabiliza „echilibrul de forţe în regiunea Asia-Pacific”, reține L”Express. În plus, Rusia și China vor reacționa, și nu doar politic, dacă Statele Unite vor desfășura rachete în Japonia, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, după ce Japan Times a informat, recent, că Statele Unite și-au exprimat interesul de a desfășura în Japonia un sistem de rachete cu rază medie Typhon, pentru exerciții militare comune, adaugă Reuters.
Papa Francisc se află în Singapore, pentru o vizită de trei zile, în ultima etapă a pelerinajului său asiatic, care a cuprins și Indonezia, Papua Noua Guinee și Timorul de Est, anunță Vatican News. Sosirea Papei în Singapore reprezintă prima vizită a unui Suveran Pontif în țară din 1986, când Papa Ioan Paul al II-lea a făcut o escală aici, notează The Straits Times și precizează că, joi, Papa Francisc are programate întrevederi cu președintele țării, Tharman Shanmugaratnam, și cu alți înalți oficiali, iar vineri va susține un dialog inter-religios cu tinerii. Distribuirea inegală a bogăției și schimbările climatice sunt alte teme de pe agenda discuțiilor, consemnează US News. Guvernul din Singapore atenționează asupra faptului că actuala creștere a nivelului mării din cauza încălzirii globale ar putea avea implicații majore pentru zona de coastă și intenționează să cheltuiască pentru această problemă 77 de miliarde de dolari, pe parcursul acestui secol, adaugă US News.
Cristina Zaharia, RADOR
