Imaginile terifiante cu inundațiile din Europa Centrală și de Est se află pe prima pagină a cotidienelor internaționale.
„Şapte morți și zeci de mii de sinistrați din Polonia până în Austria”, titrează în Corriere dela Sera, care amintește faptul că inundațiile și furtunile sunt o consecință a uraganului Boris, care a lovit întreaga zonă și care ar urma să persiste zile în șir, provocând condiții meteorologice extreme. După cum explică Washington Post, ciclonul s-a format din cauza unui curent de aer rece din bazinul arctic, care ulterior a luat-o spre sud, străbătând Europa printr-un aer mai cald. În Alpii Austrieci, zăpezile au căzut în luna septembrie pentru prima oară în istorie, în alte regiuni de pe continent fiind anunțate niște inundații cum nu s-au mai văzut de o generație.
Le Monde notează că autoritățile din Polonia, Cehia, România și Austria se ocupă de mii de apeluri de urgență din cauza ploilor torenţiale, care cad de cel puţin 48 de ore. Conform informațiilor de ultimă oră, situația devine din ce în ce mai dificilă la Viena, unde a fost necesară întreruperea circulației pe unele linii de metrou. Autostrăzile și căile ferate care merg spre est au fost, de asemenea, întrerupte.
Aproximativ 80.000 de persoane au fost nevoite să-și abandoneze casele din cauza a ceea ce autoritățile de la Praga definesc drept cele mai grave inundații care au lovit țara în ultimii 55 de ani, citim în The Independent. Schimbările meteorologice au apărut după ce, în regiune, inclusiv în România, începutul lunii septembrie a fost fierbinte. Meteorologii au vorbit despre cea mai fierbinte vară înregistrată pe Pământ, depășind recordul stabilit cu numai un an în urmă. O atmosferă mai caldă, pe fondul schimbărilor climei provocate de om, poate duce la ploi mai intense, mai citim în publicația britanică.
Conflictul din Ucraina ține în continuare capul de afiș al presei internaționale. Pe fundalul discuțiilor despre acordul SUA privind folosirea armelor occidentale pentru lovirea unor obiective de pe teritoriul Rusiei, Euronews consemnează afirmațiile șefului Comitetului Militar al NATO, Rob Bauer, care a declarat că Ucraina are dreptul legal şi militar de a ataca în profunzime Rusia, pentru a obţine un avantaj în luptă. „Orice țară care este atacată are dreptul să se apere. Și acest drept nu se oprește la granița propriei țări”, a spus Bauer, adăugând că țările au dreptul suveran de a impune limite armelor pe care le trimit în Ucraina. De altfel, citim în The Guardian că premierul britanic Keir Starmer și președintele american Joe Biden au amânat decizia cu privire la acordarea permisiunii Ucrainei să tragă împotriva Rusiei cu rachete cu rază lungă de acțiune furnizate de Occident, un plan care a stârnit amenințări la adresa NATO din partea Moscovei.
Potrivit presei britanice, Biden este dispus să permită Ucrainei să desfășoare rachete britanice și franceze folosind tehnologia americană, dar nu și rachete americane, de teama unui război nuclear. Publicația reamintește că declarația survine în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut presiuni asupra Statelor Unite și a altor aliați să permită forțelor sale să folosească arme occidentale pentru a lovi baze aeriene și locuri de lansare îndepărtate, având în vedere că Rusia a intensificat atacurile asupra rețelelor electrice și serviciilor publice din Ucraina înainte de iarnă.
„Rusia anunță efectuarea unui schimb de 206 prizonieri cu Kievul”, titrează Liberation, precizând că Moscova a recuperat mai ales grăniceri și recruți capturați în timpul ofensivei ucrainene din regiunea de graniță Kursk. Operațiunea, care nu a fost confirmată de Ucraina, s-a desfășurat sub egida Emiratelor Arabe Unite. După cum scrie publicația franceză, ofensiva ucraineană lansată pe 6 august în regiunea de graniță rusă Kursk a luat Moscova prin surprindere, oferind armatei Kievului prilejul de a lua prizonieri sute de soldați ruși. Potrivit presei ruse, prizonierii sunt în mare parte polițiști de frontieră și militari în termen. Aceștia din urmă nu luptă în Ucraina, ci își desfășoară serviciul militar obligatoriu de un an pe teritoriul național și, în general, nu au experiență militară reală, explică Liberation.
Campania electorală din SUA nu este lipsită de incidente. Agenții Secret Service au deschis focul după ce au văzut o persoană cu o armă de foc în apropierea clubului de golf al lui Donald Trump din West Palm Beach, Florida, în timp ce candidatul republican la președinție juca golf duminică, au declarat doi oficiali pentru Washington Post. Trump a fost în siguranță după ce au fost trase focuri de armă. Gazda Fox News, Sean Hannity, le-a spus telespectatorilor că a vorbit cu Trump după focul de armă și a confirmat că fostul președinte este „în siguranță și nevătămat”.
În acest week-end, JD Vance, desemnat de Donald Trump coechipier în calitate de viitor vicepreședinte, a recunoscut că este dispus să „inventeze povești” pentru a atrage atenția presei, reține The Guardian. Vance s-a justificat afirmând că „că simte nevoia de a crea povești, astfel încât… mass-media să acorde cu adevărat atenție suferinței poporului american”.
Întrebat de gazda CNN, Dana Bash, dacă zvonurile false devenite celebre după dezbaterea televizată Harris-Trump, când acesta din urmă a afirmat că imigranții din Haiti mănâncă animalele de companie ale americanilor, au fost „o poveste pe care ați creat-o dumneavoastră”, Vance a răspuns: „Da!”. Explicația sa a fost că informațiile au fost preluate de la alegătorii din zonă și că el, precum și candidatul republican la președinție, Donald Trump, au vorbit public despre ele pentru a atrage atenția asupra populației haitiene relativ mari din orașul Springfield, mai putem citi în The Guardian.
Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR
