„Ce știm despre inundațiile soldate cu morți din Europa Centrală?” – acesta este titlul unui articol de ziarul american The New York Times, referitor la dramaticele evenimente cu repercusiuni și în România.
Pe marginea acestui subiect, ziarul îl citează pe Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului român de Interne, care precizează că, “cel puțin până acum, inundațiile s-au soldat cu șapte morți”. Potrivit aceluiași ziar, “decesele s-au înregistrat în județul Galați”. Un alt ziar american important, The Washington Post, îl citează pe ministrul român al mediului, Mircea Fechet, care ar fi precizat că, “în unele zone, s-au înregistrat peste 11 de litri pe metru pătrat”.
Știri similare au parvenit și din alte țări, precum Republica Cehă, Austria, Ungaria, Polonia și Slovacia. Din Austria, de exemplu, cotidianul Die Presse relatează că, “în Austria Inferioară, s-au înregistrat doi morți și s-au organizat evacuări, iar parcurile din Viena au fost închise”. Și tot Die Presse anunță că “primarul Vienei și cancelarul Karl Nehammer au apărut împreună, dorind să îi asigure pe oameni că Viena va rezista în fața inundațiilor”.
În Polonia însă, situația pare destul de tensionată. Mentorul ziarului Gazeta Wyborca, istoricul Adam Michnik, avertizează: “Polonia are din nou nevoie de solidaritatea noastră”. Aceeași Gazeta Wyborcza face referire la canalul de televiziune Republika, un canal care relatează și el despre criză, criticându-l pe actualul premier, Donald Tusk. “Este vorba despre vina lui Tusk, neglijența lui Tusk și incapacitatea lui Tusk”, ar fi susținut canalul polonez, citat de același ziar.
Rămânem în Europa, unde, la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află din nou în atenția ziarelor. De această dată, motivul ar fi recenta demisie a unui comisar francez. Cotidianul britanic Financial Times informează că, „în urma demisiei lui Thierry Breton, președintele francez, Emmanuel Macron, l-a propus în locul acestuia pe Stéphane Séjourné, fost ministru de externe”. Același ziar menționează că „noul comisar a fost propus cu binecuvântarea lui Michel Barnier, actualul premier francez și fost artizan al Brexitului”. În francezul Le Monde, stânga și extrema dreaptă condamnă alegerea lui Macron. Ziarul precizează că „o eurodeputată franceză a notat în contul său de pe X că Macron își trimite o clonă la Comisie fără să se consulte cu nimeni și disprețuind votul francezilor”.
Rusia a rămas și ea pe prima pagină a ziarelor străine și, de această dată, nu doar din caiza războiului din Ucraina. „Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat ca numărul cadrelor din armata rusă să crească cu încă 180000 de oameni, armata rusă ajungând astfel pe locul al doilea ca număr de personal, după cea din China”. Vestea este anunțată de agenția Reuters, care a preluat informații apărute luni, pe portalul oficial al Kremlinului. De la Moscova, ziarul Pravda citează un expert, care afirmă că „decizia ar fi fost adoptată cu mai mult timp în urnă, din cauza aderării Finlandei și Suediei la NATO”. Un alt ziar moscovit, Kommersant, vine cu alte precizări: „Personalul Forțelor Armate ale Rusiei va trebui să atingă 2.389.000 de oameni, dintre care 1,5 milioane vor fi militari. Decretul intră în vigoare pe data de 1 decembrie 2024”. Și tot Kommersant subliniază că „Putin a promis că întărirea forelor armate va continua”.
Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR
