La Bruxelles, Ursula von der Leyn și-a prezentat echipa de comisari europeni, incluzând unsprezece femei și șaisprezece bărbați, și portofoliile care le vor reveni, informează presa internațională. Echipa Ursulei von der Leyen, pe care ea o descrie ca având o structură „mai ușoară” și mai „interactivă și interconectată”, rămâne virtuală pentru moment, căci fiecare dintre comisari trebuie, în următoarele săptămâni, să fie numit oficial de Parlamentul European, precizează Euronews. Acum, că puzzle-ul este public, acesta dezvăluie complexitățile și dinamica puterii dintre țările europene, analizează Politico și constată că paisprezece dintre cei 27 de comisari aparțin PPE, inclusiv von der Leyen, care e la cârmă. Pe de altă parte, țările baltice și Finlanda, care sunt sub amenințarea unei potențiale invazii rusești, se află în poziții cheie pentru a modela răspunsul Comisiei în fața Moscovei. Apar în continuare reacții la demisia francezului Thierry Breton, care nu va face parte din noua Comisie Europeană. Această plecare „fragilizează” Franța, crede „L’Opinion”, iar Le Figaro scrie că acest „episod pătează prestigiul Franței, tratată deschis ca o țară ‘mică’. Principala victimă în acest caz este UE, victimă atât a unui „dictat german”, cât și a „slăbiciunii franceze”, consideră Les Echos. Politico menționează discursul oficial francez, conform căruia Ursula von der Leyen se pregătește să „recompenseze Franța acordându-i o poziție mai importantă” – concret, o sferă extinsă, în fruntea UE, după plecarea lui Thierry Breton. În Germania, Frankfruter Allgemeine Zeitung vede în plecarea lui Breton un „mic cutremur politic”, iar La Repubblica opinează că președinta Comisiei încearcă să profite de slăbiciunea guvernelor, începând cu cel german și cel francez, pentru a-și consolida propriile puteri.
În Portugalia s-a dezlănțuit iadul, titrează Jornal de Noticias, semnalând incendiile violente din nordul și centrul țării, unde până joi a fost declarată stare de urgență. Lisabona a cerut ajutorul UE în cadrul mecanismului european de protecție civilă, iar Franța, Italia, Spania și Grecia au furnizat deja avioane, precizează Diario de Noticias. Público amintește că, de la tragedia din 2017, când în jur de o sută de portughezi au murit în incendii, s-au depus multe eforturi, dar suntem încă departe de a rezolva o problemă pe care încălzirea globală a înrăutățit-o. Și, în timp ce Portugalia este cuprinsă de flăcări, Europa Centrală și de Est rămâne sub ape după furtuna Boris. În Austria, cotidianul Die Presse este alarmat de costul catastrofei, dar și de repercusiunile politice ale acesteia, cu mai puțin de două săptămâni înainte de alegerile cruciale pentru componența următorului guvern. „Acest eveniment ar putea influența climatul politic și nu neapărat în beneficiul Verzilor”, avertizează ziarul austriac.
Pe frontul din Ucraina, forțele ruse au atacat infrastructura energetică din regiunea Sumî, au anunțat autoritățile locale, citate de Reuters. În context, Germania a anunțat un nou ajutor, de 100 de milioane de euro, o sumă alocată pentru aprovizionarea cu energie, pe măsură ce iarna se apropie, notează La Tribune. De la începutul invaziei ruse din 24 februarie 2022, Germania a oferit un ajutor total de aproximativ 35 de miliarde de euro, sub formă de sprijin umanitar, plăți directe sau arme, amintește ziarul francez. În ciuda acestui angajament solid față de Kiev, generozitatea Berlinului va fi redusă în 2025, însă, în culise, pentru a compensa această scădere, Germania mizează pe crearea, în cadrul G7 și al Uniunii Europene, a unui instrument financiar care să utilizeze active rusești înghețate, explică La Tribune, detaliind că aliații Ucrainei lucrează de câteva luni la un sistem care să facă posibilă utilizarea unei părți din cele 300 de miliarde de dolari în active rusești înghețate în întreaga lume. Numărul morților și răniților înregistrat în războiul ruso-ucrainean a ajuns la un milion, scrie The Wall Street Journal, citând surse ucrainene și date ale serviciilor de informații occidentale. Numeroasele pierderi vor avea consecințe pe termen lung pentru ambele țări, care înainte de război se luptau deja cu declinul populației, asociat în principal cu perturbări economice și sociale, subliniază The Wall Street Journal.
În cadrul turneului său în Asia Centrală, cancelarul german Olaf Scholz a participat, la Astana, la summitul C5+1, alături de liderii Kazakhstanului, Kîrgîzstanului, Uzbekistanului, Turkmenistanului și Tadjikistanului. Călătoria liderului german are loc la un an după ce i-a găzduit, la Berlin, pe liderii celor cinci națiuni din Asia Centrală, pentru a discuta despre o cooperare mai strânsă, în timp ce Occidentul se luptă cu Rusia și China pentru influență în regiune, explică Barron’s. Olaf Scholz a descris relațiile cu statele din Asia Centrală drept obiectiv strategic pentru Germania, iar președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, a afirmat că strânsa colaborare în domeniul energiei joacă un rol cheie în relațiile construite în spiritul unui parteneriat strategic, citează agenția germană de presă DPA. De asemenea, președintele Tokayev i-a invitat pe partenerii germani să ia în considerare posibilitatea de a participa la proiectul strategic derulat de Kazahstan, Uzbekistan și Azerbaidjan, pentru construcția unei linii de transport de energie verde prin Marea Caspică spre țările europene, reține Akorda. Integrarea în continuare a sistemelor de transport și logistică din Asia Centrală și Europa rămâne o sarcină urgentă, Kazahstanul salutând decizia partenerilor europeni de a aloca 10 miliarde de euro în cadrul programului Global Gateway pentru dezvoltarea Coridorului Mijlociu, menționează The Astana Times. Coridorul eurasiatic nu este doar o rută comercială de importanță internațională care contribuie la strategia de diversificare a UE, ci și o pârghie strategică pentru economia globală, asigură Laotian Times. Prin investițiile în Kazahstan și Uzbekistan, susținute de guvernele ambelor state, precum și de Germania, se stimulează infrastructura regională și se consolidează poziția industriei germane și comerțul local de export pe piața globală, consemnează Laotian Times.
Noul președinte iranian Masoud Pezeshkian face primii pași de politică internă și externă, după alegerea sa, propunând crearea unui Schengen islamic, în timpul unei recente vizite la Bagdad. Pezeshkian a sugerat eliminarea controalelor la frontiere între țările islamice, într-un cadru similar cu cel al spațiului european Schengen, anunță agenția iraniană de știri Tasnim. Potrivit Report.az, Pezeshkian consideră că această abordare ar putea ajuta la neutralizarea sancțiunilor externe impuse regiunii. Totuși, liderii irakieni, probabil precauți față de ambițiile regionale expansive ale Iranului, au arătat puțin entuziasm pentru un concept care le-ar putea diminua suveranitatea și ar complica delicatul act de echilibrare al Irakului între puterile regionale concurente, subliniază Iran International. (Cristina Zaharia, RADOR)/czaharia
RADOR RADIO ROMÂNIA (17 septembrie)
