Atacul fără precedent împotriva mișcării islamiste libaneze Hezbollah, lansat marți de Israel prin explozia a mii de pagere și continuat miercuri printr-un al doilea val de explozii, de data aceasta la stații de emisie-recepție, ține capul de afiș al presei internaționale. ”Temerile de escaladare cresc pe măsură ce Hezbollah promite represalii pentru atacul asupra pagerelor”, titrează Al Jazeera, notând că liderii din regiune avertizează că situația ar putea duce Orientul Mijlociu în pragul unui război total. Hezbollah a susținut miercuri că a lansat primele atacuri de răspuns asupra unor poziții de artilerie ale Israelului, notează Al Arabya News, în timp ce ministrul israelian al apărării a anunțat începerea unui ”noi faze” a războiului, care se va concentra asupra graniței cu Libanul. „Centrul de greutate se mută în nord. Deplasăm forțe, resurse și energie către nord”, a declarat Yoav Gallant, citat de Times of Israel. Cotidianul israelian notează totodată dislocarea unei prime divizii în nordul Israelului, după luni de luptă în Fâșia Gaza. Revista The Conversation amintește de consecințele războiului anterior dintre Israel și Hezbollah, din 2006 și avertizează că Hezbollah are o capacitate militară masivă cu care poate să lovească nu doar nordul Israelului cu drone și rachete, ci și să atace alte părți ale statului evreiesc, inclusiv orașe puternic populate, precum Tel Aviv. ”Într-un conflict mai amplu, Statele Unite se vor angaja să apere Israelul, în timp ce Iranul va sprijini Hezbollah în orice mod necesar. Iar dacă liderii israelieni și americani cred că Iranul va continua să se abțină de la orice acțiune care l-ar putea angrena în război, se înșeală”, mai avertizează The Conversation.
În Europa, presa continuă să comenteze componența noii Comisii Europene, anunțate marți de Ursula von der Leyen, o componență care, în opinia Le Monde, ”reflectă trei tendințe: autoritatea președintelui Comisiei, evoluția raportului de putere între statele membre în Europa și, în același timp, ascensiunea forțelor politice de extremă dreapta, confirmată de alegerile pentru Parlamentul European din iunie”. Concret, von der Leyen s-a străduit să înlăture ”cele mai agitate personalități”, cum este cazul fostului comisar din partea Franței, Thierry Breton. ”Înlocuirea lui în ultimul moment cu mai docilul Stéphane Séjourné a ilustrat capacitatea Ursulei von der Leyen de a face față uneia dintre cele mai puternice țări din Uniune”, însă, pe de altă parte, ”semn al vremurilor îngrijorătoare, ea a fost nevoită să integreze reprezentanți ai extremei drepte, cum ar fi italianul Raffaele Fitto, din partidul Fratelli d’Italia, vicepreședinte executiv, și austriacul Magnus Brunner, din ÖVP, care va gestiona problema migrației”, mai remarcă Le Monde. ”O altă realitate este aceea a influenței tot mai mari a țărilor din Europa Centrală și de Est în contextul războiului Rusiei în Ucraina în raport cu influența Germaniei și a Franței. Astfel, Polonia beneficiază de obținerea unui post crucial de comisar pentru buget. Țările baltice au monopol asupra politicii externe și securității: estoniana Kaja Kallas i-a succedat spaniolului Josep Borrell, iar lituanianului Andrius Kubilius i se încredințează noul portofoliu al apărării, a cărui sferă rămâne de definit”. Politico observă că ”von der Leyen pare să fi răsplătit România pentru că și-a înlocuit candidatul masculin cu Roxana Mînzatu, fost ministru al fondurilor europene și acum europarlamentară la primul mandat, oferindu-i postul de vicepreședinte executiv al Comisiei pe lângă funcția de comisar pentru oameni, competențe și pregătire. Regăsim aici o mulțime de cuvinte la modă din jargonul socialist, însă în realitate portofoliul lui Mînzatu e neclar definit, iar unicul ei subordonat exclusiv va fi maltezul Glenn Micallef. (Portofoliul lui – al „echității integrării, tineretului, culturii și sportului” – reprezintă în esență o pedeapsă pentru faptul că La Valletta a refuzat să propună un candidat mai experimentat)”, mai comentează Politico.
În Europa Centrală, numărul deceselor provocate de inundații este în creștere, în timp ce oamenii sunt într-o cursă pentru a-și construi apărări în fața apelor, constată Reuters. Cele mai grave inundații din ultimele cel puțin două decenii au lăsat în urmă distrugeri masive din România până în Polonia, umplând orașele de noroi și moloz, distrugând poduri, scufundând mașini și lăsând autorităților și gospodăriilor o factură pentru daune care se va ridica la miliarde de euro, mai remarcă Reuters. ”Într-o singură săptămână Furtuna Boris a pus în genunchi Europa Centrală, provocând numeroase victime și pagube materiale. Deși situația se îmbunătățește, unele zone sunt încă în pericol: Slovacia, Ungaria și Croația sunt în alertă maximă din cauza pericolului de inundații, în timp ce ciclonul se deplasează în prezent spre sudul Europei”, notează și Euronews. Joi, șefa Comisiei Europene se va întâlni în Polonia cu liderii din mai multe state afectate, în condițiile în care costul acestei crize devine tot mai mare, transmite și postul public polonez de televiziune TVP. Chiar dacă vremea s-a îmbunătățit, nivelul ridicat al râurilor amenință încă sud-vestul Poloniei, observă Associated Press, adăugând că pompierii se luptă să pompeze apa de pe străzi și din subsolurile inundate. Și în România, aproximativ 1.000 de pompieri lucrează în toată țara pentru a curăța zonele grav afectate, mai notează Associated Press, citând anunțul postat miercuri pe Facebook de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. În întreaga regiune, autoritățile au raportat 23 de decese, câte șapte în Polonia și România, cinci în Austria și patru în Cehia, mai transmite agenția americană de știri. La celălalt capăt al Europei, Portugalia continuă lupta cu incendiile devastatoare, constată Deutsche Welle, detaliind că în toată țara au fost mobilizați peste 4.500 de pompieri, 1.000 de vehicule și 20 de avioane pentru a contracara focul care a cuprins aproape 10.000 de hectare. (Carolina Ciulu)/cciulu/ilapadat
