Evoluțiile din Orientul Mijlociu rețin în continuare atenția presei internaționale. O analiză apărută în belgianul Le Soir constată că ”Liderul Hezbollah ridică tonul, dar evită confruntarea”: „după două zile de atacuri surprinzătoare la adresa militanților din subordinea sa, Hassan Nasrallah a acuzat Israelul de declarație de război”. ”Elemente de limbaj șocant, dar fără anunțuri reale, aceasta este retorica cu care liderul partidului șiit și-a obișnuit publicul încă de la începutul războiului, crede Le Soir, care adaugă: „După umilința din ultimele două zile, obiectivul Hezbollah este să-și mențină credibilitatea atât față de inamicul său israelian, cât și față de susținătorii săi din Liban. O provocare majoră, întrucât gruparea șiită nu vrea să intre într-un război deschis cu Israelul”, după cum constată publicația bruxelleză.
Washington Post formulează o întrebare cheie din spatele atacului israelian asupra dispozitivelor Hezbollah: „De ce acum?”
„Atacul complex și mortal al Israelului asupra a mii de pagere Hezbollah și radiouri portabile din Liban pare să fi fost meticulos pregătit. Totuși, lipsa oricărei urmări militare majore din partea Tsahal în orele de după primele explozii sugerează că „momentul nu a fost cel optim”, după cum declară un fost expert al Mossad. Alți foști oficiali ai serviciilor de informații israeliene au afirmat că astfel de operațiuni – a căror pregătire durează luni, dacă nu chiar ani – au o perioadă de valabilitate scurtă după ce au fost puse în mișcare. În cazul de față exista riscul ca dispozitivele să fie descoperite. „Momentul nu reflectă o mișcare strategică a Israelului, momentul a fost o coincidență din cauza lucrurilor care s-ar fi putut întâmpla pe teren, care ar fi permis expunerea acestei capacități”, mai scrie Washington Post.
Adunarea generală a ONU a solicitat Israelului „să se retragă din teritoriile palestiniene ocupate în următoarele 12 luni”. După cum explică Le Monde, această rezoluție vine cu patru zile înainte de începerea „săptămânii la nivel înalt” la New York și crește presiunea asupra Israelului, al cărui prim-ministru, Benjamin Netanyahu, se numără printre cei 138 de șefi de stat și de guvern care vor sosi la sediul ONU. Se poate observa o mobilizare a sprijinului internațional în jurul cauzei palestiniene: textul a fost aprobat cu 124 de voturi pentru, 14 împotrivă și 43 de abțineri. Această rezoluție care nu are caracter obligatoriu solicită, de asemenea, oprirea implantării de noi colonii, restituirea terenurilor și proprietăților confiscate și posibilitatea de întoarcere a palestinienilor strămutați. După cum remarcă publicația franceză, Hamas a numit această rezoluție o „victorie”, în timp ce Israelul a numit-o un text „cinic”.
După 10 ani în fruntea Alianţei, norvegianul Jens Stoltenberg se pregăteşte să-şi părăsească postul de secretar general, urmând să fie înlocuit la 1 octombrie de Mark Rutte, fost șef al guvernului neerlandez, citim în Le Figaro. În ultimul său discurs, liderul Alianței avertizează că izolaționismul nu va garanta securitatea nimănui. „Trebuie să fim gata să plătim prețul păcii”, a subliniat Stoltenberg, cerând aliaților să cheltuiască mai mult. „Cu cât sunt mai mulți bani, cu atât apărarea noastră va fi mai puternică, cu atât descurajarea noastră va fi mai eficientă și securitatea noastră mai mare”. Referindu-se la războiul din estul Europei, norvegianul a spus că Ucraina trebuie să negocieze cu Rusia dintr-o poziție de forță” și că „orice viitor acord de pace trebuie să fie susținut de un sprijin militar puternic și de durată, nu să rămână doar o bucată de hârtie”.
Parlamentul European a aprobat o rezoluție privind utilizarea armelor în Rusia, scrie La Libre Belgique. „Fără ridicarea restricțiilor actuale, Ucraina nu își poate exercita pe deplin dreptul la autoapărare și rămâne expusă atacurilor împotriva populației și infrastructurii sale”, estimează europarlamentarii. Până acum, statele occidentale au tergiversat decizia cu privire la această problemă și au fost reticente în a ridica această restricție. Presiunea rusă este puternică: Moscova a avertizat deja că va considera o astfel de utilizare a armelor occidentale ca o confruntare directă între NATO și Rusia. De asemenea, rezoluția „deplânge” scăderea volumului ajutorului militar bilateral acordat Ucrainei de către țările Uniunii. De asemenea, reamintește angajamentele deja asumate de țările UE în ceea ce privește livrarea de arme, sisteme de apărare aeriană și muniție, inclusiv rachetele germane cu rază lungă Taurus pe care Berlinul încă refuză să le furnizeze forțelor ucrainene.
Din Corriere della Sera aflăm că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va afla vineri la Kiev. „Uniunea Europeană dorește să ajute Kievul să treacă peste iarnă din punct de vedere energetic, a afirmat liderul european, într-un moment în care Agenția Internațională pentru Energie trage un semnal de alarmă cu privire la dificultățile de alimentare din Ucraina, care se confruntă în această iarnă cu „cea mai severă provocare” de la invazia rusă.
(Agenția de Presă RADOR, 19 septembrie)/rlambru
