Autor:Alexandru Eduard Balaci
Context
Transfăgărășanul, oficial Drumul Național 7C, este un drum rutier montan situat în România, care traversează Munții Făgăraș din Carpații Meridionali. Pe lângă frumusețea peisajelor naturale spectaculoase, acest drum este cunoscut și pentru provocările tehnice extraordinare pe care le-a impus în timpul construcției.
Drumul pornește din comuna Bascov de lângă Pitești și urcă valea râului Argeș, trecând prin orașul Curtea de Argeș. La nord de oraș, drumul trece prin fața hidrocentralei Vidraru, amplasată în masivul Cetățuia. De aici, în apropierea cetății Poenari, drumul urcă pe serpentine și viaducte, trecând prin trei tuneluri mai scurte, și ajunge pe Barajul Vidraru, care, cu ai lui 307 m, leagă Munții Pleașa și Vidraru. Trecând barajul, drumul continuă pe partea stângă a lacului Vidraru până la coada acestuia. În continuare, drumul începe să urce urmând cursul văii râului Capra până la ajungerea în golul alpin, lângă Cabana Capra; după o serie de serpentine, trecând prin dreptul Cascadei Capra, ajunge până la intrarea sudică a tunelului Capra-Bâlea, care trece pe sub creasta Munților Făgăraș, între vârfurile Iezerul Caprei (2414 m) și Paltinul (2398 m).
Tunelul acesta este cel mai lung tunel rutier din România (starea 2023), având o lungime de 887 m, cu o înălțime de 4,4 m, o lățime de 6 m și un trotuar cu o lățime de 1 m, fiind iluminat electric și ventilat natural.
Istoria construcției Transfăgărășanului
Construcția Transfăgărășanului a început în anul 1970, la ordinul lui Nicolae Ceaușescu, liderul comunist al României din acea perioadă. Scopul inițial al drumului a fost strategic, legat de apărarea militară, ca răspuns la invazia Cehoslovaciei din 1968 de către trupele sovietice. Transfăgărășanul urma să ofere o rută de legătură între Transilvania și Țara Românească, prin Munții Făgăraș, în eventualitatea unui conflict armat.
Dificultăți și provocări în construcție
Drumul a fost construit în condiții extrem de dificile, având nevoie de resurse imense de muncă și materiale. Pe parcursul a patru ani (1970-1974), mii de soldați și muncitori au participat la construcția sa, folosind în mare parte explozibili pentru a sparge rocile dure ale munților. Pe durata construcției, au fost folosite aproape 6.000 de tone de dinamită, iar condițiile meteo imprevizibile au făcut lucrările extrem de periculoase. Temperaturile scăzute și căderile masive de zăpadă au fost o provocare continuă pentru muncitori.
Statistica accidentelor de muncă: peste 40 de persoane au murit în timpul construcției, deși unele estimări neoficiale sugerează că numărul victimelor ar putea fi mult mai mare din cauza pericolelor constante și a infrastructurii limitate de protecție.
Date tehnice impresionante
Transfăgărășanul are o lungime totală de 151 kilometri și urcă la o altitudine maximă de 2.042 de metri la Bâlea Lac, fiind al doilea cel mai înalt drum din România, după Transalpina.
Drumul cuprinde o serie de structuri tehnice impresionante, printre care:
– Bâlea Lac – un lac glaciar situat la altitudinea maximă a drumului.
– Tunelul de sub Bâlea Lac – cel mai lung tunel rutier din România, având o lungime de 887 de metri. Acesta este neiluminat și trece prin inima Munților Făgăraș, conectând versantul nordic cu cel sudic.
– Curbele și serpentinele – drumul are nu mai puțin de 27 de poduri și viaducte, alături de serpentine extrem de strânse care pun la încercare abilitățile șoferilor.
Informații inedite și curiozități
- Transfăgărășanul – „cel mai frumos drum din lume” – Această denumire a fost popularizată de faimosul show auto Top Gear, în 2009, când prezentatorul Jeremy Clarkson l-a descris drept „drumul perfect pentru condus”, evidențiind atât designul său spectaculos, cât și peisajul montan unic.
- Exploziile și dinamita– Una dintre cele mai spectaculoase părți ale construcției a fost folosirea masivă a dinamitărilor pentru a face loc drumului prin masivele stâncoase. Aceste explozii controlate au modelat drumul pe pantele abrupte ale Munților Făgăraș.
- Transfăgărășanul și fauna sălbatică – În apropierea drumului pot fi întâlnite animale sălbatice, precum urșii, caprele negre și vulturii, iar turiștii care tranzitează această zonă sunt sfătuiți să fie prudenți.
- Deschiderea sezonieră – Din cauza altitudinii mari și a zăpezii abundente, Transfăgărășanul este închis pe timpul iernii, de obicei din noiembrie până în iunie. Astfel, în această perioadă, drumul devine accesibil doar pentru drumeții montane.
- Podurile suspendate și viaductele – O altă realizare inginerească remarcabilă sunt podurile suspendate, care traversează hăurile adânci și creează imagini spectaculoase, oferindu-le turiștilor priveliști de neuitat.
Turism și atractivitate
În prezent, Transfăgărășanul este una dintre cele mai mari atracții turistice ale României, oferind o combinație unică între un drum tehnic de mare dificultate și peisaje naturale care taie respirația. Atracțiile principale includ:
– Cetatea Poenari, fosta reședință a lui Vlad Țepeș, care oferă o perspectivă istorică asupra zonei.
– Cascada Bâlea, una dintre cele mai impresionante cascade din România, cu o cădere de apă de aproximativ 60 de metri.
Concluzie
Transfăgărășanul rămâne o realizare monumentală a ingineriei românești și una dintre cele mai frumoase și provocatoare șosele din lume. Combinând un peisaj natural spectaculos cu o istorie bogată și o execuție tehnică impresionantă, acest drum continuă să fie o destinație preferată pentru turiști și pasionații de condus, atât din România, cât și din întreaga lume.
Bibliografie
https://evenimentulistoric.ro/transfagarasanul-drumul-printre-nori-sau-metroul-muntilor-im.html
