Presa internațională comentează învestirea noului executiv din Franța, conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu și prefațează summitul BRICS din octombrie.
Văzut din străinătate, Guvernul Barnier este „cel mai fragil de decenii”, opinează Courrier Internațional. „Echipa de 39 de miniștri prezentată sâmbătă, de orientare de dreapta, nu are majoritatea absolută în Parlament. Rassemblement National îi poate da jos dacă își adaugă voturile stângii care a promis deja moţiune de cenzură”. „A fost nevoie de două săptămâni de negocieri cu diferitele blocuri pentru a numi 39 de miniștri, din care 17 cu normă întreagă”, subliniază The Washington Post. Echipa este „orientată spre dreapta”, „mai mult decât cea anterioară” condusă de Gabriel Attal, notează El Mundo. Ce remarcă în mod deosebit El Mundo la noua echipă, „despre care nu se știe cât timp va rezista”, având în vedere instabilitatea politică neobișnuită prin care trece țara, este că e „cel mai fragil guvern de decenii” și chiar „cel mai fragil din a V-a Republică”. Ziarul subliniază că durata sa de viață va depinde de Rassemblement National. „Acest executiv poate să nu dureze mult și, în realitate, va depinde de faptul dacă Marine Le Pen dorește sau nu să-l dea jos, susținând moțiunea de cenzură anunțată de stânga”. Amenințările formaţiunii de extremă dreapta „au evidențiat vulnerabilitatea” echipei lui Michel Barnier, comentează The Washington Post. Cotidianul american amintește că de la alegerile anticipate din iulie, Franța, care avea doar un guvern interimar, a trecut prin luni de incertitudine politică. „Această incertitudine prelungită a lăsat țara fără cârmă. Nu a reușit să schiţeze bugetul pentru 2025 sau să remedieze un deficit bugetar în creștere. Perioada dintre guverne a permis, de asemenea, să se agraveze animozitățile”.
Războiul din Ucraina se menține în atenția presei internaționale. În timp ce președintele ucrainean urmează să aibă o serie de întâlniri la nivel înalt la New York, în marja Adunării Generale ONU, pentru a obține un acord privind continuarea ajutorului pentru Ucraina și utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune, președintele Rusiei susține că Moscova nu va participa deocamdată la negocieri de pace cu Kievul – scrie Avvenire din Italia. „Planul de victorie” pe care liderul ucrainean îl va propune președintelui și vicepreședintelui SUA, în marja Adunării ONU de la New York, presupune şi unda verde a Washingtonului pentru utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune în Rusia. Zelenski va repeta aceleaşi lucruri şi adversarului lui Biden la Casa Albă, Donald Trump, pe care îl va întâlni joi sau vineri”. Liderul ucrainean a dat de înţeles jurnaliştilor de la Kiev că acesta ar fi planul care va pune capăt conflictului, aducând Moscova la masa negocierilor după o escaladare rapidă, precizează Avvenire. “În realitate, anunțul președintelui a provocat efectul invers. Kremlinul a anunţat imediat că nu va participa la conferință. Poziția Moscovei vizavi de invitația pe care Zelenski o adresase Kremlinului în urmă cu zece zile pentru participarea la cel de-al doilea tur al Conferinței de pace din Elveția de primăvara trecută este foarte clară: ’Fără Rusia și fără a ține cont de interesele Rusiei este imposibil să se ajungă la un acord echitabil și durabil. Însă Kievul și Occidentul nu se gândesc la pace, au nevoie de război’, a spus purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe.
„Orientul Mijlociu este în flăcări, grupuri armate irakiene intră în conflict și revendică tiruri spre Israel”, titrează La Libre Belgique. Grupările armate pro-iraniene care formează „Rezistența islamică din Irak” au revendicat într-un comunicat tiruri cu drone către Israel, care, la rândul său, a anunțat că a interceptat „mai multe obiecte zburătoare suspecte” venite din Irak. „Aceste tiruri au loc într-un context regional tensionat, alimentat de războiul din Gaza care durează de aproape un an. ’Rezistența islamică din Irak’ reunește în special luptători din rândurile Brigăzilor Hezbollah, Mișcării Al-Nujaba și Brigăzilor Sayyed al-Shuhada, grupuri armate pro-iraniene care sunt toate vizate de sancțiuni americane. Pe de altă parte, armata israeliană a declarat că efectuează noi lovituri asupra țintelor Hezbollah din Liban, după ce mișcarea islamistă a tras zeci de rachete asupra unor zone populate din nordul Israelului.
Pe de altă parte, Israelul ordonă închiderea biroului Al Jazeera din Ramallah pentru 45 de zile, scrie France24. Canalul de televiziune qatarez Al Jazeera a anunțat că soldați israelieni înarmați și mascați au făcut o descindere duminică în birourile sale din Ramallah, în Cisiordania ocupată, și au emis un ordin de închidere de 45 de zile. Armata israeliană i-a acuzat în repetate rânduri pe jurnaliştii canalului qatarez că sunt „agenţi terorişti” în Gaza afiliaţi Hamas. Ministerul palestinian de Externe a condamnat duminică operațiunea israeliană, denunțând o „încălcare flagrantă” a libertății presei. Închiderea biroului Al Jazeera „confirmă eforturile ocupației de a perturba activitatea mass-media care informează despre încălcări ale ocupației împotriva poporului palestinian”, a declarat pentru AFP Mohammed Abu al- Rub, director al biroului de presă al Guvernului Autorității Palestiniene.
Prefațând summitul BRICS care va avea loc în octombrie în Kazan, capitala republicii Tatarstan, publicația Turkiye Gazetesi notează că 28 de țări musulmane și-au declarat intenția de a adera la această organizație, ceea ce ar putea schimba axele politică, economică și strategică ale BRICS. „Deși BRICS s-a născut în scopul unui parteneriat comercial, este pe cale să devină un centru de putere politică în fața evoluțiilor globale. Este important că țări islamice importante precum Emiratele Arabe Unite, Egipt și Iran sunt în acest parteneriat. În cazul în care la summitul de la Kazan vor fi acceptate candidaturile celor 28 de state islamice, organizația se va transforma într-un parteneriat foarte important BRICS-Islam. Este foarte interesant de văzut cum vor reacționa SUA și UE în cazul în care BRICS va căpăta o asemenea amploare. Această evoluție ar putea da peste cap toate planurile politice și comerciale ale Occidentului. Chiar acesta este obiectivul Rusiei și al Chinei”. Este important și cum va evolua relația Israel – Iran, adaugă Turkiye Gazetesi. “Pentru că după summitul de la Kazan, Israelul va avea în față un Iran mai puternic politic și strategic. BRICS este acum o oportunitate pentru Iran. Teheranul vrea să colaboreze cu țările islamice membre și să încercuiască Israelul din punct de vedere politic, militar și comercial”./fmatei
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
