După loviturile lansate de Israel în Liban, ”comunitatea internațională se pregătește pentru ce e mai rău”, titrează Courrier International, în timp ce New York Times remarcă lupta contra cronometru a administraţiei americane pentru dezescaldarea situaţiei din Orientul Mijlociu. ”O soluție diplomatică este încă posibilă pentru a se evita un război în toată regula în Liban”, a susţinut de la tribuna Naţiunilor Unite președintele Joe Biden, citat de BBC. Cu toate acestea, conflictul continuă să se amplifice, după cum constată CNN, subliniind că luni a fost ”cea mai sângeroasă zi” pentru Liban din ultimele aproape două decenii. Marți, Israelul a lansat noi serii de atacuri ”ample” asupra Libanului, susținând totodată că a ucis încă un lider important al grupării paramilitare Hezbollah, notează The Guardian. Cotidianul britanic preia și avertismentul Iranului că ”Hezbollah nu va fi lăsat singur” împotriva Israelului. Potrivit Arab News, președintele iranian Masoud Pezeshkian a acuzat Israelul că este ”cel care caută să creeze un conflict mai larg” și a avertizat că ”Iranul nu va rămâne indiferent”. Decizia Israelului de a trece la ofensivă este ”riscantă”, consideră BBC, explicând că ”și dacă Hezbollah este lovit, acesta încă are capacitatea de a contraataca. De aceea prietenii și dușmanii Israelului continuă să se pregătească pentru ce e mai rău”, consideră BBC. În orice caz, în Liban ”frica se răspândește în fiecare colț al țării, până în capitală”, constată Le Soir, iar Israelul a cerut ca zeci de mii de libanezi să se evacueze înainte de lovirea clădirilor în care se crede că se ascund membrii Hezbollah astfel încât aceștia să nu folosească civilii ca scut uman.
Pe celălalt front, ruso-ucrainean, Volodimir Zelenski se arată încrezător că țara sa este ”aproape de sfârșitul războiului”. Aflat în Statele Unite pentru a-și prezenta ”planul de victorie”, Zelenski a cerut într-un interviu pentru ABC News ca aliații să sporească asistența militară acordată Ucrainei. ”Consider că suntem mult mai aproape de pace decât credem. /…/Trebuie doar să fim foarte puternici”, a spus Zelenski. Comentând afirmațiile președintelui ucrainean potrivit cărora războiul s-ar putea încheia în curând, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că ”operațiunea militară specială (rusă din Ucraina, n.r.) va fi finalizată”, ”de îndată ce obiectivele /Rusiei/ vor fi atinse într-un mod sau altul”, transmite BBC – Serviciul Rus. Însă orice posibilitate de demarare a unor negocieri de pace între cele două părți rămâne extrem de incertă, consideră Le Monde, vorbind despre ”un drum lung și plin de capcane”. Cotidianul francez mai remarcă totodată că la New York, unde are loc Adunarea Generală a Națiunilor Unite, nu este planificat niciun contact între Serghei Lavrov, ministrul rus de externe care îl reprezintă pe liderul de la Kremlin, absent încă o dată de la reuniune, și omologii săi occidentali.
De altfel, războaiele din Orientul Mijlociu și din Ucraina vor domina agenda celei de-a 79-a Adunări Generale a ONU ale cărei lucrări au început marți, la New York, notează Deutsche Welle. ”Situația globală devine intolerabilă și nesustenabilă”, a avertizat marți secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Gutteres, într-un nou apel dintr-o lungă serie lansată în ultimii ani, după cum observă Associated Press. ”Lumea a fost prinsă într-un vârtej” în care diviziunile geopolitice nu încetează să crească, iar ”războaiele sunt în toi, fără să ştim cum se vor termina”, a subliniat Gutteres, insistând că ”nu mai putem continua așa”. La rândul său, în ultimul discurs susținut la ONU din cariera sa politică, președintele american Joe Biden a pledat pentru democrație, îndemnând liderii lumii să lupte pentru ea, notează Financial Times. ”Unele lucruri sunt mai importante decât a rămâne la putere” a declarat Biden, subliniind că ”singurul lucru care contează sunt oamenii”, reține și CNN din discursul președintelui american.
Pe plan european, presa bulgară înregistrează noi pledoarii pentru integrarea deplină a României și Bulgariei în Spațiul Schengen. Concret, postul public de radio, BNR, transmite că în cadrul dezbaterii desfășurate la Sofia sub titlul ”Costul rămânerii în afara Schengen – impactul asupra Bulgariei şi României”, vicepreşedintele Camerei de Comerţ a Bulgariei, Maria Minceva, a insistat asupra stabilirii unei ”date precise” pentru aderarea deplină astfel încât să ”existe claritate pentru afaceri”. Minceva a menţionat sectorul transporturilor drept unul dintre cele mai afectate din cauza neadmiterii depline în Schengen, suferind cele mai mari pierderi. „Transporturile deservesc toate celelalte sectoare”, a reamintit Minceva, explicând că oricine este implicat în comerţul intracomunitar este afectat. În plus, sunt afectate multe alte domenii, precum turismul sau mobilitatea forței de muncă, a mai spus Minceva, citată de BNR. În cadrul aceleiași dezbateri, ambasadorul Ungariei la Sofia, Miklós Boros, a reafirmat sprijinul țării sale pentru aderarea deplină a Bulgariei și României la Schengen. Amintind că Ungaria deţine în prezent preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, diplomatul ungar a declarat că în această perioadă, ţara sa va face tot posibilul pentru a „găsi o soluţie” în vederea eliminării controalelor la frontierele terestre pentru Bulgaria şi România, transmite și agenția BTA. (Carolina Ciulu)/cciulu
