Simion Pop: scriitor, jurnalist și diplomat – un om al culturii și al demnității

Context

Născut pe 25 septembrie 1930, Pop Simion a fost o figură marcantă a culturii românești, un intelectual desăvârșit care a îmbinat jurnalismul, literatura și diplomația într-o carieră impresionantă. Cu o viață dedicată explorării demnității umane și istoriei recente, Pop Simion a lăsat în urmă o operă vastă și variată, publicând nu mai puțin de 30 de volume și sute de articole în reviste din România și din străinătate.

Debutul și parcursul literar

 

Simion Pop a abordat diverse genuri literare, de la romane și nuvele, până la poeme, reportaje și memoriale de călătorie. Printre romanele sale se numără „Triunghiul” (1964, 1967), „Criza de timp” (1969), „Amfora sabină” (1970) și „Excelența Sa” (1997), ilustrând un stil bogat și variat. De asemenea, a publicat numeroase nuvele și volume de versuri, printre care „Fotograful de îngeri” (1980) și „Debarcând în amurg” (1990), abordând teme profunde, cum ar fi demnitatea și confruntarea cu istoria.

 

Paralela 45” – O trilogie reprezentativă

 

Unul dintre cele mai importante proiecte ale sale este trilogia „Paralela 45”, o serie de reportaje literare ce traversează treizeci de ani de realitate românească (1950-1980). Trilogia, distinsă cu premiul Academiei Române, a fost scrisă în urma unei recomandări din partea președintelui Radiodifuziunii, Mihail Roșianu, ca Simion să plece într-o călătorie prin țară, documentând schimbările și viața cotidiană. Această lucrare a devenit una emblematică pentru activitatea sa de reporter și jurnalist.

 

Jurnalismul la Radio România

Între 1955 și 1958, Pop Simion a fost reporter la Redacția Culturală a Radiodifuziunii Române, unde a avut un impact semnificativ asupra promovării culturii. În perioada comunistă, el a înregistrat în secret vocile lui Ion Agârbiceanu și Lucian Blaga, scriitori interziși la acea vreme de regim. Această îndrăzneală i-a adus o retrogradare temporară, însă înregistrările au fost păstrate și ulterior propuse pentru arhivare de către UNESCO.

Diplomația culturală

Între 1990 și 1992, Pop Simion a fost ambasadorul României în Ungaria, într-un moment politic dificil, în care relațiile bilaterale erau fragile. El a sprijinit activ comunitatea românească din Ungaria și a contribuit la înființarea Institutului Cultural Român la Budapesta, în 1992. Deși a fost nevoit să demisioneze din motive de sănătate, Simion Pop a continuat să întrețină relații strânse cu Ungaria și cu diaspora românească de acolo.

Moștenirea sa culturală

 

Opera sa vastă a fost tradusă în numeroase limbi, inclusiv maghiară, germană, poloneză și rusă, iar contribuțiile sale culturale au fost recunoscute pe plan internațional. De asemenea, a tradus, în colaborare, opere ale unor scriitori precum Horacio Quiroga și Franz Kafka. Prin activitatea sa de jurnalist și scriitor, a reușit să păstreze o punte între trecutul și prezentul României, oferind cititorilor o perspectivă autentică asupra demnității umane.

   

Singurul diplomat român înmormântat în Ungaria

 

Simion Pop a decedat în mai 2008 și a fost înmormântat în cimitirul din Gyula, Ungaria, devenind astfel singurul diplomat român care și-a găsit odihna într-un cimitir din această țară. Acest fapt simbolizează legăturile pe care le-a creat între România și Ungaria prin activitatea sa culturală și diplomatică.

 

Bibliografie

 

https://www.rador.ro/2021/10/13/sfintirea-monumentului-fostului-ambasador-simion-pop-la-gyula/

https://www.mediafax.ro/cultura-media/scriitorul-pop-simion-s-a-stins-din-viata-2633595

RADOR – Alexandru Eduard Balaci