Adunarea Generală a ONU de la New York, cu accent pe războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, se află în atenția presei internaționale. La ONU, președintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a reînnoit apelurile ca țările să îi susțină propunerile pentru „o pace totală şi justă”, scrie BBC. “Într-un discurs către Adunarea Generală a ONU, el a avertizat împotriva propunerilor alternative, afirmând că acestea doar îi oferă președintelui rus Putin spațiul politic pentru a continua războiul”. În fața ONU, președintele ucrainean a pledat pentru sprijinul continuu pentru țara sa, afectată de doi ani și jumătate de războiul cu Rusia. „Volodimir Zelenski a cerut Consiliului de Securitate al ONU să forțeze Rusia să facă pace cu Kievul, denunțând în același timp Iranul și Coreea de Nord drept ’complici’ la războiul din țara sa”. După cum reține Le Point, liderul ucrainean a subliniat că „Rusia nu poate decât să fie forțată la pace”. „În timp ce Adunarea Generală a ONU este concentrată pe Orientul Mijlociu, președintele ucrainean vrea să mențină atenția internațională asupra soartei țării sale devastate de război de doi ani și jumătate. El urmează să prezinte joi omologului său american, Joe Biden, și Congresului de la Washington detaliile ’planului său de victorie’ menit să pună capăt invaziei ruse.
„Escaladarea tensiunilor în Gaza și în Liban pune Adunarea Generală a ONU la încercare”, comentează Le Monde. „Campania de bombardare a Israelului în Liban electrizează, la fel de mult cât dezbină, Adunarea Generală a Națiunilor Unite. O reuniune de urgență a Consiliului de Securitate a fost programată la New York, pentru a discuta despre operațiunea lansată luni de Israel împotriva Hezbollah, miliția susținută de Iran. Cu câteva sute de oameni deja uciși în două zile de lovituri și mișcarea șiită ripostând cu tiruri de rachete, Adunarea Generală încearcă să evite prelungirea conflictului, după aproape un an de război în Fâșia Gaza, în urma atacurilor Hamas din 7 octombrie 2023”. În acest context, mediul politic dar și opinia publică așteaptă răspunsuri în urma discursului pe care îl va susține vineri la tribuna ONU premierul israelian. După cum scrie Times of Israel, la ONU, „Netanyahu va încerca să convingă o lume din ce în ce mai exasperată de războiul Israelului din Gaza că obiectivele sale sunt drepte. El ar putea încerca să galvanizeze lumea în spatele unui război israelian împotriva Hezbollah. Și este probabil să dea vina pentru haosul din regiune pe Iran, o țintă repetată a discursurilor sale în țară și în străinătate. Faptul că face această deplasare într-un moment de escaladare a violenței cu Hezbollah arată cât de multă importanță acordă discursului”.
„Turcia și Grecia nu reușesc să ajungă la un acord pe tema Ciprului la summitul de la New York”, scrie publicația elenă To Vima. „Cea de-a șasea întâlnire din ultimele 15 luni dintre premierul grec Kyriakos Mitsotakis și președintele turc Tayyip Erdoğan era oricum o întâlnire cu așteptări scăzute, dar ea a fost subminată de un factor suplimentar. Cu puțin timp înainte de întâlnirea cu premierul grec, președintele turc solicitase, în cadrul discursului său la Adunarea Generală a ONU, recunoașterea internațională oficială a așa-zisului stat cipriot turc, respingând orice discuție despre un stat federal format din două zone și două comunități în Cipru. Deși Grecia știa oricum de această poziție promovată de președintele turc, totuși s-a dovedit că, și din acest punct de vedere, momentul întâlnirii nu a fost cel mai bun posibil”. Potrivit informării oficiale transmise de guvernul grec, cele două guverne vor continua contactele și dialogul, cu scopul de a pregăti următoarea întâlnire oficială în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Cooperare, care este planificată să aibă loc în ianuarie 2025 la Ankara.
În contextul prelungirii războiului din Ucraina, Grecia trage un semnal de alarmă cu privire la explozia prețurilor la energie electrică, notează publicația franceză Les Echos. Într-o scrisoare către Comisia Europeană, prim-ministrul grec dă vina pe războiul din Ucraina pentru creșterea tarifelor în sud-estul Europei și cere un „răspuns politic” urgent. În august, prețurile la energie electrică au crescut de la 60 la 130 de euro pe megawat oră, scrie Mitsotakis, denunțând „o denaturare fundamentală a pieței energetice din Europa de Sud-Est”. Cauza este seceta care a secat rezervoarele de alimentare ale hidrocentralelor. Dar și, subliniază el, atacurile Rusiei împotriva rețelei ucrainene, care au jucat un rol determinant în această creștere. „Toate acestea au contribuit la exacerbarea diferențelor de tarife între statele membre ale UE, în timp ce până acum prețurile cu amănuntul la energie electrică pentru industrie erau convergente. Cert este că Ucraina, până de curând un exportator net de energie electrică, a fost nevoită să importe cantități semnificative de la vecinii săi din UE – de șase ori mai mult decât în 2023, conform datelor de la ExPro Electricity – după loviturile rusești asupra infrastructurii sale”.
China a testat în Pacific o rachetă balistică intercontinentală echipată cu un focos de manevră, a anunțat Ministerul Apărării de la Beijing. “Este o declarație neobișnuită, gigantul asiatic vorbind rareori despre lansările sale”, comentează La Libre Belgique. „Această lansare de rachetă face parte din programul anual de antrenament de rutină al Forței de rachete. A permis să se testeze eficient performanța armelor și echipamentelor, precum și nivelul de pregătire al trupelor și şi-a atins obiectivul scontat”, a precizat Ministerul Apărării. „China și-a modernizat foarte mult armata în ultimele decenii și bugetul său militar crește în fiecare an, în pas cu creșterea economică. O putere militară privită uneori cu suspiciune de unii dintre vecinii săi asiatici. Ministerul chinez al Apărării a subliniat, însă, că ’țările vizate’ de lansare, aflate în apropierea sau pe traiectoria rachetei, au fost informate” în prealabil, informație dezmințită de autoritățile japoneze.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
