Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră absolută, marți, 1 octombrie, de la ora 19:00, la Radio România Cultural: Ion Moraru – Pustiirea și Sabia Dreptății. Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Petru Hadârcă. În distribuție: Anatol Durbală, Dan Melnic, Valentin Zorilă, Rodica Mandache, Mircea Constantinescu, Ion Mocanu, Petru Hadârcă, Pătru Gavril, Olesea Sveclă, Angela Ciobanu, Daniel Tudorică, Eduard Adam, Marcelo Cobzariu, Teofil Memelis, Aliona Triboi, Remus Stănescu, Annemary Ziegler, Alexandru Pleșca, Radu Bânzaru, Cristina Constantinescu, Alin Panc, Alexandru Nedelcu, Ghenadie Gâlcă, Diana Decuseară, Orodel Olaru, Patricia Prundea. Interpretarea la vioară: Aliona Triboi și Andrei Racu. Interpretarea la țambal: Nelu Radu. Aranjamente muzicale: Andrei Miricescu. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor și coordonator de proiect: Magda Duțu. Spectacol realizat în colaborare cu Teatrul Național Mihai Eminescu Chișinău.
Ion Moraru – Pustiirea și Sabia Dreptății este primul dintre spectacolele-document avându-l ca figură centrală pe scriitorul basarabean Ion Moraru, realizate după trilogia sa autobiografică: Pustiirea, Treptele infernului, Fata cu miros de busuioc, prezentate în premieră absolută la Teatrul Național Radiofonic în seria Biografii, memorii – proiect care are drept scop cercetarea, recuperarea unor pagini de istorie și cultură, precum și transmiterea lor către public prin intermediul spectacolului de teatru radiofonic.
Spectacolele au fost realizate după următoarele scenarii radiofonice: Ion Moraru – Pustiirea și Sabia Dreptății, scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu; Ion Moraru – Treptele infernului – Pogorârea la iad, scenariu radiofonic de Magda Duțu; Ion Moraru – Treptele infernului – Scara spre lumină, scenariu radiofonic de Magda Duțu; Ion Moraru – Fata cu miros de busuioc, scenariu radiofonic de Magda Duțu.
Scriitorul Ion Moraru a fost un luptător pentru libertatea și demnitatea românilor din Basarabia, martor ocular al atrocităților celui de-Al Doilea Război Mondial şi supraviețuitor al lagărelor staliniste din Siberia. S-a născut în 1929, în Mîndîc, Basarabia și a plecat la cele veșnice, pe 9 octombrie 2019. După ocuparea Basarabiei de către URSS, a făcut parte din organizația antisovietică Sabia Dreptății, din cadrul mișcării de rezistență Arcașii lui Ștefan. În 1950, la 21 de ani, a fost arestat de NKVD și condamnat la 25 de ani închisoare, dintre care 10 ani de muncă silnică, în închisori din Chișinău, Odessa, Moscova, Ruzaevka (pe Volga) și în lagărele Dubovka, Maikaduk, Ekibastus, Spassk, Aktas. Acolo, a avut ocazia să se întâlnească cu cele mai luminate minți din fostul Imperiu Sovietic, printre care și Soljenițîn.
A fost eliberat în 1956, la 22 iunie, fără a fi reabilitat. În 1988, i s-a deschis un nou dosar, care nu a fost finalizat, deoarece procesele de democratizare şi perestroika demaraseră deja. A fost reabilitat în 1990, prin Decretul preşedintelui URSS, cu privire la reabilitarea tuturor victimelor represiunilor politice din anii ’20 – ’50.
După căderea comunismului, Ion Moraru a publicat trilogia autobiografică Pustiirea – Treptele infernului – Fata cu miros de busuioc, un adevărat imn închinat jertfei românilor din Basarabia; un volum care stă alături de celelalte cărți ale izbânzilor demnității românești în fața colosului sovietic, precum 20 de ani în Siberia a Aniței Nandriș-Cudla, Pătimiri și iluminări din captivitatea sovietică a lui Radu Mărculescu ori mărturiile adunate în volumul Să nu ne răzbunați a monahului Moise de la Mănăstirea Oașa.
Cartea a fost publicată în mai multe ediții în Basarabia, iar în România a fost publicată pentru prima dată de Mănăstirea Putna, în 2018 și reeditată în 2019. În martie 2019, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit Ordinul Sanctus Stephanus Magnus pentru mireni scriitorului Ion Moraru, la împlinirea vârstei de 90 de ani. Distincția și diploma i-au fost înmânate de arhimandritul Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, la Mîndîc. În același context aniversar, i-a fost înmânată şi o scrisoare de felicitare din partea Președintelui Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop.
Ion Moraru este unul dintre cei care și-au pus viața pentru limba și credința, atât de prigonite de ocupanții care au încercat să impună deznaționalizarea și ateismul, și pentru a-și sprijini aproapele să își păstreze identitatea românească. A cunoscut și martiriul închisorilor și pe cel al vieții într o societate afectată de comunism. Sinceritatea cu care el și a așternut povestea vieții în scris pune în fața conștiinței cititorului și cele două chipuri feminine care i-au marcat existența, Lealea și Profira, cu dragostea lor curată și jertfa lor.
Spectacolele dedicate lui Ion Moraru au fost realizate în colaborare cu actori ai teatrelor din București și actori ai Teatrului Național Mihai Eminescu din Chișinău și marchează cei 75 de ani de la al doilea val de deportări din Basarabia, în Siberia și Kazahstan (6-7 iulie 1949). O selecție din aceste spectacole a fost prezentată în avanpremieră la Reuniunea Teatrelor Naționale Românești la Chișinău, ediția a IX-a, pe 20 și 21 septembrie, în prezența Adelinei Moșanu, fiica lui Ion Moraru.
RADOR – 1 octombrie
