La un an de la atacul Hamas din Israel, Orientul Mijlociu este „în pragul unei conflagraţii totale pe care comunitatea internaţională pare incapabilă să o controleze” – a deplâns situaţia actuală şeful diplomaţiei europene. Potrivit AFP, Josep Borrell şi-a reiterat apelul la o încetare a focului, atrăgând atenţia că „nicio soluţie militară nu va putea aduce vreodată un viitor pentru popoarele palestinian şi israelian”. „Situaţia nu face decât să se înrăutăţească. Populaţiile din regiune sunt mai în pericol ca oricând şi sunt prinse într-un ciclu nesfârşit de violenţă, ură şi răzbunare. Doar o soluţie politică va aduce pace, securitate şi prosperitate”. „Israelul comemorează cu durere ziua de 7 octombrie”, titrează Le Point. „Fix după un an, trauma este intactă. Israelul marchează prima comemorare a atacului Hamas din 7 octombrie 2023, cea mai ucigaşă zi din istoria țării, care a declanșat războiul aflat în desfășurare în Gaza. În Reim, la locul masacrului de la festivalul de muzică Nova, unde au fost ucise peste 370 de persoane, mulțimea a ținut un minut de reculgere exact la 6:29 a.m., momentul în care a început atacul fără precedent al mișcării islamiste palestiniene în sudul Israelului. Muzica electronică cântată în acea zi la concert a fost reluată în faţa unei mulțimi de familii îndurerate, multe în lacrimi”. Președintele israelian Isaac Herzog, prezent la fața locului, s-a întâlnit cu familiile victimelor. Într-o declarație, el le-a cerut aliaților internaționali „să sprijine Israelul în lupta împotriva dușmanilor săi”.
Ziarul francez Liberation face un stop-cadru al situaţiei din Orientul Mijlociu. „Ploaie de bombe la Beirut, lovituri în Gaza, atac terorist în Israel, risc de represalii între Tel Aviv și Teheran… Regiunea continuă să se înfierbânte”. „Momentul ar fi trebuit să fie unul încărcat de tăcere, un moment potrivit pentru amintire, pentru reculegere. Dar, în schimb, de zile întregi, zgomotul bombelor a răsunat în întregul Orient Mijlociu. De asemenea, acela al sloganurilor a zeci de mii de oameni care au demonstrat în acest weekend de la Londra la Paris, la Caracas, Washington sau Cape Town, manifestându-şi sprijinul pentru palestinienii din Gaza, dar și pentru libanezi: ‘Opriți înarmarea Israelului’, ‘Free Palestina’ sau ‘Opriți bombardarea spitalelor’, se putea citi pe pancartele lor. De asemenea, au avut loc numeroase marșuri de solidaritate în semn de omagiu adus victimelor zilei de 7 octombrie.
„La mulți ani nu prea fericiți, Putin!”, titrează Daily Mail, comentând că Ucraina a piratat televiziunea rusă de stat și a aruncat în aer cel mai mare terminal petrolier din Crimeea tocmai în ziua în care Vladimir Putin împlinește 72 de ani. „Sediul central din Moscova al VGTRK (Compania Națională de Radio și Televiziune din Rusia) a fost ținta unor grave atacuri din partea hackerilor. Operațiunea de piraterie a vizat toate posturile de televiziune și de radio gestionate de această instituție de stat, ea fiind una dintre pârghiile importante prin care Kremlinul caută să-și difuzeze poziția în privința războiului din Ucraina și în vederea întăririi sprijinului față de șeful suprem al Rusiei. În același timp, la aproximativ 1.180 de kilometri mai spre sud, un atac ucrainean cu drone a aruncat în aer terminalul petrolier din Feodosia, cel mai mare din Peninsula Crimeea și totodată important pentru transbordarea produselor petroliere destinate armatei”.
Un schimb de replici dure a avut loc între premierii Slovaciei şi Ucrainei, pe tema aderării celei din urmă la NATO. Potrivit Reuters, în cursul unei întâlniri avute în vestul Ucrainei, Robert Fico i-a spus lui Denis Şmîhal că Slovacia nu susţine intrarea Ucrainei în Alianţa Atlantică. În schimb, premierul ucrainean a anunţat că administraţia de la Kiev nu va mai permite tranzitul gazelor ruseşti pe teritoriul său, după expirarea actualului contract. „Slovacia, membră a NATO şi a UE care are graniţă comună cu Ucraina, se opune aderării Ucrainei la NATO, dar are un interes puternic în menţinerea tranzitului de petrol şi gaze din Rusia către vest prin Ucraina. Fico este un critic important al ajutorului militar occidental acordat Ucrainei, alături de prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, şi a oprit sprijinul militar pentru Ucraina când a revenit la putere. Premierul Slovaciei şi-a reiterat dezacordul faţă de aderarea Ucrainei la NATO, dar a promis că nu va bloca drumul acesteia către UE”, scrie Reuters.
„Declinul regimurilor democratice este în continuare îngrijorător în întreaga lume. Mai bine de 70% din omenire trăiește în autocrații”, reţine publicaţia braziliană O Globo, citând un raport al institutului suedez V-Dem (Varieties of Democracy), de pe lângă Universitatea din Göteborg. Autorii raportului constată declinul persistent al democrației liberale anul trecut, cifrele scăzând la nivelurile din 1985. „Din 2009 – timp de 15 ani consecutiv – ponderea populației mondiale care trăiește în țări care devin autocrate o depășește pe cea care trăiește în țări care se democratizează”, se arată în raport. În clasamentul democrației, Danemarca și Suedia se află pe primele două locuri; Coreea de Nord și Eritreea pe ultimele două. Din cele 60 de țări în care se organizează alegeri naționale în acest an, unde trăiește jumătate din populația mondială, în 30 se degradează democrația și doar în trei – Macedonia de Nord, Maldive și Tunisia – aceasta se consolidează. Cele 179 de țări monitorizate de V-Dem sunt împărțite, în acest ultim raport, în 91 democrații și 88 autocrații. 71% din populația mondială (5,7 miliarde de oameni) se află în autocrații, o creștere de 48% în ultimii zece ani, China și Rusia contribuind la acest rezultat”.
Doi cercetători americani au obţinut Premiul Nobel pentru Medicină 2024, notează Euronews. Oamenii de știință americani Victor Ambros și Gary Ruvkun au câștigat premiul pentru descoperirea microARN, mici molecule de ARN care guvernează modul în care sunt gestionate genele, permițând celulelor să îndeplinească o serie de funcții în organism. Moleculele microARN ajută la explicarea motivului pentru care, deși au aceeași informație genetică în ADN, celulele corpului uman variază atât de mult. Comitetul Nobel a descris munca lor ca fiind „o descoperire revoluționară care a dezvăluit un principiu complet nou de reglare a genelor care s-a dovedit a fi esențial pentru organismele pluricelulare, inclusiv pentru oameni”. Victor Ambros, în vârstă de 70 de ani, a fost prima persoană care a clonat microARN în 1993, iar Gary Ruvkun, în vârstă de 72 de ani, a urmat cu propria sa descoperire în 2000./fmatei/atataru
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)