Context
Ciprian Porumbescu (1853-1883) este considerat unul dintre cei mai importanți compozitori români din secolul al XIX-lea. Născut pe 14 octombrie în satul Șipotele Sucevei din Bucovina, pe atunci parte a Imperiului Habsburgic, Porumbescu a crescut într-o familie care punea preț pe educație și identitate națională. Tatăl său, preotul Iraclie Porumbescu, a fost un susținător al ideilor naționale, iar Ciprian a moștenit de la acesta atât dragostea pentru patrie, cât și pentru cultură.
Studiile și formarea artistică
Talentul muzical al lui Ciprian s-a remarcat încă din copilărie, fiind încurajat să studieze la cele mai bune școli. A urmat Liceul german din Suceava și a continuat la Institutul Teologic din Cernăuți, unde a devenit cunoscut pentru implicarea în mișcările culturale studențești. În 1873, a fondat corul „Arboroasa”, contribuind la promovarea identității românești prin cântece patriotice. Dorința sa de perfecționare l-a dus la Conservatorul din Viena, unde a studiat compoziția și a intrat în contact cu marii muzicieni ai vremii.La Viena, Porumbescu a devenit activ în viața culturală românească, cântând și compunând lucrări inspirate din folclorul românesc. A scris numeroase lucrări corale și vocale, incluzând imnuri și cântece patriotice.
Cariera și primele succese
Porumbescu a devenit cunoscut în România și datorită compozițiilor sale inspirate din folclorul românesc, muzica sa fiind o formă de rezistență culturală în fața dominației străine. Cea mai cunoscută operetă a sa, „Crai Nou”, compusă în 1882, este considerată prima operetă românească și rămâne o capodoperă a genului. Această lucrare are la bază un libret scris de Vasile Alecsandri și se concentrează pe tradițiile populare și sentimentele naționale ale românilor. Un alt moment definitoriu al carierei sale a fost crearea „Baladei pentru vioară și orchestră”, una dintre cele mai reprezentative lucrări ale sale și una dintre cele mai cunoscute piese pentru vioară din repertoriul românesc. Această lucrare emoționantă surprinde sufletul și melancolia poporului român, reușind să transmită sentimentul de dor și frumusețea naturii prin muzică.
Activismul și arestarea
Un episod mai puțin cunoscut din viața sa a fost implicarea în mișcarea națională românească din Bucovina, când, în 1877, Ciprian și mai mulți colegi din Asociația „Arboroasa” au fost arestați pentru activități considerate „antihabsburgice”. Timp de trei luni, Ciprian a fost închis, experiență care l-a marcat profund și i-a influențat creațiile. După eliberare, a continuat să scrie piese patriotice, consolidându-și reputația de compozitor naționalist.
Ultimii ani
Viața lui Ciprian Porumbescu a fost scurtă, dar extrem de vibrantă. Bolnav de tuberculoză, a murit la doar 29 de ani, pe 6 iunie 1883, în satul Stupca (astăzi numit Ciprian Porumbescu ,în cinstea sa). Deși a trăit puțin, moștenirea sa muzicală continuă să inspire și astăzi.
Printre lucrările sale notabile se numără Imnul Unirii, Serenada, Rapsodia română și numeroase lucrări corale și vocale. Pasiunea sa pentru muzică și patriotismul său l-au transformat într-o figură de referință a culturii românești. Ciprian Porumbescu a fost mai mult decât un compozitor – a fost un simbol al luptei pentru identitate și libertate națională. Muzica sa, inspirată din folclor și încărcată de sentimente patriotice, rămâne o comoară a patrimoniului cultural românesc, iar numele său este purtat cu mândrie de numeroase instituții culturale din România.
Autor :Alexandru Eduard Balaci
Bibliografie
https://www.icr.ro/pagini/ciprian-porumbescu
https://historia.ro/sectiune/portret/taina-mortii-lui-ciprian-porumbescu-geniul-575710.html
https://www.clasic.radio/articol/ciprian-porumbescu/2436491/5331/2
