Revista presei internaționale – 14 octombrie 2024

 

RADOR RADIO ROMÂNIA (14 octombrie) – Atenția presei internaționale este în continuare concentrată asupra evoluțiilor din Orientul Mijlociu. UNIFIL, misiunea ONU de menținere a păcii în Liban, anunță că două tancuri israeliene „au intrat cu forța” într-una dintre pozițiile sale în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, după cum relatează corespondenții Le Monde de la fața locului. Premierul italian Giorgia Meloni, a cărei țară deține președinția rotativă a G7, „a reiterat într-o convorbire avută în timpul convorbirii cu Benjamin Netanyahu duminică faptul că este inacceptabil ca UNIFIL să fie atacată de forțele armate israeliene”, și a subliniat „necesitatea absolută ca securitatea personalului UNIFIL să fie garantată în orice moment”.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a transmis duminică omologului său italian, Giorgia Meloni, că „regretă orice prejudiciu cauzat personalului UNIFIL”, dând asigurări că „armata israeliană face tot posibilul pentru a preveni ca acest lucru să se repete”. Tot duminică devreme, șeful guvernului israelian l-a îndemnat pe secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, să ordone plecarea trupelor de menținere a păcii desfășurate în sudul Libanului, spunând că Hezbollah îi folosește ca „scuturi umane”, reține la rândul său Agenția ANSA. „Israelul va depune toate eforturile pentru a evita victimele în cadrul UNIFIL”, a mai clarificat Netanyahu, adăugând în același timp că țara va face „tot ce este necesar pentru a câștiga războiul”.
Între timp, scrie Euronews, sute de manifestanți au mărșăluit în acest week-end în centrul Romei, pentru a cere încetarea focului în Gaza și a luptelor din Liban. Vineri, la o întâlnire a grupului MED9 a țărilor UE care se învecinează cu Marea Mediterană, premierul italian Giorgia Meloni și omologul său spaniol Pedro Sánchez s-au alăturat lui Emmanuel Macron în a condamna ceea ce președintele francez a numit „țintirea deliberată” de către Israel a militarilor aparținând forței de menținere a păcii a Națiunilor Unite în sudul Libanului, UNIFIL. Scene similare s-au petrecut și în capitala portugheză, Lisabona, unde mii de persoane au mărșăluit pe străzi, cerând încetarea ostilităților din Gaza și criticând ceea ce, în opinia lor, reprezintă complicitatea guvernelor occidentale, care vând arme Israelului, mai notează Euronews.
La un an de la atacurile sângeroase din 7 octombrie 2023 care au făcut 1.200 de morți în Israel, noi documente confiscate de armata israeliană și consultate de „New York Times” oferă o mai bună înțelegere a planificării lungi și meticuloase a acestei operațiuni.
Timp de mai bine de doi ani, liderul Hamas s-a întâlnit cu comandanții săi pentru a orchestra ceea ce spera să fie cel mai devastator atac asupra Israelului și „prăbușirea” statului ebraic.
Procesele verbale ale acestor zece întâlniri secrete dezvăluie că pentru a realiza acest lucru, ar fi încercat să-și convingă aliații, Iranul și Hezbollah-ul libanez, să se alăture asaltului sau cel puțin să se angajeze într-o luptă mai intensă împotriva Israelului în urma atacului pe care el îl planifica. Atacurile din octombrie au fost inițial planificate pentru toamna anului 2022, dar Hamas le-a amânat în speranța de a crea această alianță. Potrivit „New York Times”, Hamas s-a întâlnit cu „un comandant iranian de rang înalt” în iulie 2023, care i-a spus că Iranul și Hezbollah sunt în favoarea proiectului, dar că au nevoie de timp pentru a se pregăti, așa că liderii Hamas au decis să acționeze fără susținere suplimentară.
Presa italiană s-a concentrat în ultimele zile pe un scandaj de spionaj bancar ce a vizat numeroase personalități din Peninsulă. Pe măsură ce zilele trec, continuă să apară nume noi de politicieni, antreprenori, sportivi și alte persoane publice ale căror conturi curente și carduri de credit au fost spionate de fostul angajat al băncii Intesa Sanpaolo de la sediul din Bisceglie, provincia Bari, anchetat de Procuratura din capitala regiunii Puglia pentru acces ilegal la sisteme informatice și încercare de procurare de informații referitoare la securitatea statului, după cum rezumă publicația SkyTg24.
Corriere della Sera reamintește că printre politicieni se remarcă numele premierului Giorgia Meloni, al președintelui Senatului, Ignazio La Russa, al miniștrilor Matteo Salvini, Daniela Santanchè și Guido Crosetto. De asemenea, sunt vizați foști premieri precum Matteo Renzi, Mario Draghi, Massimo D’Alema și Silvio Berlusconi, dar și sportivi precum Francesco Totti, Diego Armando Maradona și clubul de fotbal Juventus Torino. Bărbatul de 52 de ani a verificat și conturile colegilor, concetățenilor, prietenilor, rudelor și cunoscuților. Un total de 6.600 de accesări neautorizate. După cum explică „Corriere della Sera”, cu privire la Silvio Berlusconi, fost prim-ministru și fondatorul Forza Italia, au existat trei intruziuni în conturile curente și cardurile de credit în cursul lunii iulie 2022, una în ziua în care a murit (12 iunie 2023) și încă două între jumătatea lunii iunie și septembrie. Potrivit ziarului, doi dintre copiii fostului premier, Marina și Piersilvio, au fost și ei spionați. Dar cel mai spionat personaj legat de familia Berlusconi este Marta Fascina, deputat Forza Italia și ultima parteneră de viață a lui Silvio Berlusconi. Corriere della Sera adaugă că fostul angajat al Intesa Sanpaolo a accesat și conturile unor persoane mai puțin cunoscute, precum colegi, prieteni, cunoştinţe, rude şi concetăţeni din Bitonto. Printre alții, medicul și profesorul universitar Antonio Moschetta, a cărui plângere a dus la demararea anchetei. Iar ceea ce dă de bănuit este că fratele agentului bancar este șeful carabinierilor din Modugno, provincia Bari.
RAI NEWS constată că premierul Meloni a întors scandalul în favoarea sa: „Eu sunt cea mai investigată persoană din Italia. În toată drama, este o veste bună: viața mea a fost, de fapt, pusă sub un scaner și nu s-a găsit nimic. Și poate că acesta este și motivul pentru care sunt atât de spionată”. Premierul italian a subliniat însă că așteaptă concluziile anchetei: „Cred că sunt funcționari, angajați publici și privați, care preiau ilegal informații și le vând pe piață. Cui? Acesta este răspunsul pe care îl așteptăm”.
„De ce se teme mica Moldovă că rușii i-ar putea ‘aranja’ referendumul legat de UE?”, se întreabă The Guardian în ediția sa de duminică. Acționând pe baza unor date difuzate de serviciul național de informații, vameșii moldoveni au interceptat peste 100 de pasageri veniți din Rusia prin Armenia, fiecare având asupra sa câte 10.000 euro – pragul de la care declarația legată de lichidități este obligatorie. Într-o singură noapte, autoritățile de pe aeroportul din Chișinău au confiscat peste 900.000 euro.
Oficialii moldoveni s-au grăbit să anunțe că toate aceste lichidități se înscriu într-un presupus plan pus la cale de un oligarh fugar în contact cu Kremlinul – plan vizând finanțarea unor protestatari și cumpărarea de voturi în cadrul alegerilor prezidențiale din această lună și a unui referendum extrem de important vizând aderarea la UE.
O serie de oficiali moldoveni și occidentali au considerat că ar fi un efort fără precedent al Rusiei de a submina aspirațiile țării de aderare la UE și de a slăbi autoritatea președintei prooccidentale printr-o serie de campanii destabilizatoare.
Programate pe 20 octombrie, scrutinul, care ar duce la realegerea dnei Sandu, urmează să aibă loc în aceeași zi cu un referendum prin care moldovenii sunt întrebați dacă sunt de acord cu niște modificări constituționale care, în cele din urmă, ar permite țării – una dintre cele mai sărace din Europa – să adere la UE.
Pe același subiect, publicația maghiară MANDINER titrează: ”Vladimir Putin încearcă să pună mâna pe o nouă ţară – fără a avea nevoie pentru asta nici măcar de soldaţi”. Articolul reamintește că guvernul din Republica Moldova a comasat alegerile prezidenţiale cu referendumul legat de aderarea la UE. Țara este încă o scenă de război importantă – în vecinătatea sa se desfăşoară războiul ruso-ucrainean, pe deasupra, într-o republică populară de facto ruptă din teritoriul ei staţionează soldaţi ruşi. Fireşte, şi UE ar dori să scape de influenţa rusă rămasă amintire din perioada sovietică, înlocuind-o cu a sa: de curând, însăşi Ursula von der Leyen a fost prezentă în Capitală, unde a promis moldovenilor un adevărat Canaan pământesc şi foarte muţi bani, numai să nu opteze pentru orientarea rusă, crede publicația maghiară.
(Agenția de Presă RADOR, 13 octombrie)/rlambru/ilapadat