Carnagiul generat de războiul dintre Israel și Hezbollah – un conflict care se desfășoară în paralel și cu legături directe cu celălalt război devastator din Fâșia Gaza – continuă, cu vieți pierdute de ambele părți ale graniței Israel-Liban, observă CBS News, subliniind că pe măsură ce conflictul se extinde în Orientul Mijlociu, cele mai multe victime se înregistrează în rândul populației tinere. Luni seară, un nou tir de rachete dinspre Liban a declanșat sirenele în Tel Aviv și în peste 180 de localități din centrul Israelului, transmite Times of Israel. La rândul său, Israelul și-a extins luni țintele în războiul său cu milițiile libaneze Hezbollah susținute de Iran, ucigând cel puțin 18 persoane într-un atac aerian asupra orașului Aitou, cu majoritate creștină, din nord, după cum a declarat Crucea Roșie Libaneză, citată de Reuters. Între timp, Teheranul dezbate următoarea etapă a conflictului cu Israel, în așteptarea unui răspuns al Tel Avivului la atacul cu rachete lansat de Iran la începutul lunii. Experții spun că ayatollahul Khamenei se arată în continuare dornic să evite războiul total, dar, pe de altă parte, dorește să arate că Republica Islamică poate răspunde dușmanilor săi, scrie The Times of Israel. În contextul amplificării tensiunilor, „SUA vor întări apărarea Israelului”, trimițând unul dintre cele mai moderne sisteme de apărare antiaeriană și aproximativ o sută de soldați, anunță Washington Post, remarcând că este cea mai semnificativă implicare a Washingtonului în războiul dezlănțuit în Orientul Mijlociu în ultimul an.
Pe frontul ruso-ucrainean, Kievul duce o bătălie acerbă pentru apărarea orașului Potrovsk din est, ”cea mai periculoasă linie a frontului” cum o numește BBC. The Conversation observă o înrăutățire a condițiilor pe câmpul de luptă și o luptă dificilă pe frontul diplomatic pentru Ucraina după ce președintele american Joe Biden și-a amânat prezența la summitul grupului de la Ramstein, de la care Zelenski spera să obțină sprijin pentru ”planul său de victorie”. Între timp, președintele ucrainean avertizează cu privire la o alianță tot mai mare între Rusia și Coreea de Nord și acuză că soldați nord-coreeni se află în Ucraina alături de forțele ruse de ocupație, transmite Kyiv Independent. Pe de altă parte, Rusia acuză NATO că alimentează tensiunile în condițiile în care alianța militară occidentală și-a lansat exercițiul nuclear anual. Exercițiul va fi condus de Belgia și Țările de Jos și va dura aproximativ două săptămâni, cu participarea a 13 state, detaliază The Independent. Cotidianul britanic subliniază că deși exercițiul se va desfășura în mare parte la 900 de kilometri de Rusia, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat NATO că astfel de manevre ”nu pot conduce decât la o escaladare și mai mare a tensiunilor” în contextul „războiului fierbinte” din Ucraina.
Uniunea Europeană a instituit sancţiuni împotriva unor persoane și entităţi bănuite de destabilizarea Republicii Moldova, transmite BBC, explicând că noile sancţiuni vin pe fondul temerilor privind potenţiale atacuri ruseşti împotriva micului stat care are frontieră comună cu Ucraina. Autorităţile din Moldova au acuzat grupări sprijinite de Moscova de tentativă de răsturnare a guvernului pro-occidental al ţării, mai notează BBC. Pe noile liste figurează, printre alții, Evghenia Guțul, care este bașcana Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și care ar fi „responsabilă de promovarea separatismului în această regiune, încercând astfel să răstoarne ordinea constituțională și amenințând suveranitatea și independența Republicii Moldova”, precum și o asociație neguvernamentală cu sediul în Rusia, Evrazia, al cărei scop „este promovarea intereselor Rusiei în străinătate, inclusiv în Moldova”, detaliază Ziarul de Gardă. Același ziar de la Chișinău preia și reacția ministrului moldovean de externe care salută decizia Consiliului Afacerilor Externe al UE ca fiind un ”pas important care contribuie la consolidarea rezilienței și la combaterea influenței maligne în Republica Moldova”.
Moldova va avea de ales între consolidarea parcursului european sau reluarea legăturilor cu Moscova, la scrutinul prezidenţial decisiv ce se va desfășura duminică, în contextul tulbure al războiului din Ucraina vecină, consideră Agenția France Presse, adăugând că actuala președintă Maia Sandu, care ”a întors cu hotărâre această fostă republică sovietică spre Occident”, este favorită în cursa în care sunt înscrişi 11 candidaţi. Rusia „şi-a schimbat strategia folosind un şir de candidaţi, dintre care unii pretind că sunt pro-europeni, pentru a desfăşura o campanie complexă de dezinformare” notează un studiu al New Strategy Center. Organizația cu sediul în România subliniază totodată că „interferenţa rusă a atins un nivel fără precedent”, recurgând atât la informaţii false, cât și la un sistem masiv de cumpărare de voturi, mai notează AFP. În același timp, partidele pro-ruse au lansat o campanie de boicotare a referendumului pe tema aderării la UE, iar în în fruntea acestei campanii se află oligarhul exilat Ilan Şor, condamnat anul trecut în lipsă pentru fraudă. Pe reţeaua de socializare Telegram, el critică în mod regulat, de la Moscova, „statul poliţienesc” moldovenesc, care a devenit o „marionetă supusă” Occidentului, mai notează agenția franceză de știri.
Carolina Ciulu, RADOR RADIO ROMÂNIA
