Noi contribuții
Autor:Alexandru Eduard Balaci
„These, then, are the qualities of my ideal diplomatist. Truth, accuracy, calm, patience, good temper, modesty and loyalty. They are also the qualities of an ideal diplomacy. But, the reader may object, you have forgotten intelligence, knowledge, discernment, prudence, hospitality, charm, industry, courage and even tact. I have not forgotten them. I have taken them for granted.” (Sir Harold Nicolson).
Unul dintre marii diplomații europeni, Sir Harold Nicolson, argumenta în secolul trecut care sunt principalele calități pe care trebuie să le dețină cineva care aspiră către meseria de diplomat. În acest sens, calmul, loialitatea, temperamentul, pregătirea și acuratețea erau la mare căutare în această meserie, întrucât provocările începeau încă de la admiterea în corpul diplomatic. În memoriile sale, fostul diplomat Camil Demetrescu, martor al evenimentelor din 23 august 1944, a rememorat examenul de admitere în corpul diplomatic, de dinainte de al Doilea Război Mondial. Sub mandatul lui Nicolae Titulescu, examenul era extrem de dificil, fiind compus din parte scrisă și parte orală, iar din echipa de examinatori făcea parte și Ministrul de Externe. Titulescu, față de alți miniștri, adresa chiar el întrebările pentru examen și, de multe ori, chiar încuraja participanții să „revină cu forțe proaspete”.
Subiectele au fost dezbătute în cadrul unei mese rotunde intitulate „Rolul și evoluția diplomației românești în Balcani„ , desfășurată la București, în 14 octombrie 2024.
Pe cât de fascinantă și interesantă este activitatea diplomatică, pe atât de complicată devine în momentul în care trecem din perspectiva de spectator în cea de analist și încercât să descoperim într-un mod mai aplicat, științific, ce presupune această meserie. Multitudinea de teme care pot fi desprinse din subiectul Diplomație îl face să reprezinte un domeniu de cercetare, care poate fi analizat din multiple perspective.
Cu ocazia aceste dezbateri, participanții: Adrian-Bogdan CEOBANU (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași), Doru LICIU (Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe), Ionuț NISTOR (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași) și Silvana RACHIERU (Universitatea din București), au prezentat noile teme de cercetare aprofundate. Între ele, problema consulatelor românești, statutul diplomatic al României în raport cu Imperiul Otoman înainte de Războiul de Independență, colaborarea inter-instituțională între Ministerul de Externe și Serviciile de informații interbelice și perspectiva de recrutare a femeilor în corpul diplomatic, în perioada dintre cele două Războaie Mondiale. Cu această ocazie, au fost lansate și două volume: Between Three Empires: Consular Network of Romania (1879–1918), Istanbul, The Isis Press, 2024 și On the Balkan Stage: Romanian Diplomacy during World War II, Berlin, Peter Lang, 2024.
La final, participanții au lansat multiple teme de cercetare pentru cei interesați și au încurajat doctoranzii și cercetătorii să aprofundeze și teme secundare din istoria diplomației pentru a oferi multiple perspective. Evenimentul a fost organizat în sediul New Europe College din București.
