Într-un discurs susţinut în Parlamentul de la Kiev, preşedintele ucrainean a prezentat „planul victoriei”, scrie La Libre Belgique. Volodimir Zelenski a exclus să cedeze teritorii sau să accepte o înghețare a liniei frontului pentru a pune capăt războiului cu Rusia, îndemnând Occidentul să invite Ucraina să adere la NATO. „Rusia trebuie să piardă războiul împotriva Ucrainei. Nu poate exista nicio ‘înghețare’ a frontului. Nu poate exista niciun schimb în ceea ce privește teritoriul sau suveranitatea Ucrainei”, a spus el în fața deputaților. Dl Zelenski și-a îndemnat aliații să „forțeze Rusia să participe la un summit de pace și să fie gata să pună capăt războiului”, susținând desfășurarea de mijloace de descurajare non-nucleare pe teritoriul ucrainean. Liderul a cerut din nou aliaților occidentali ai Kievului „să ridice restricțiile privind utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune pe întreg teritoriul Ucrainei ocupat de Rusia și pe teritoriul Rusiei”, precum și continuarea ajutorului pentru „echiparea brigăzilor de rezervă ale forţelor armate ucrainene”. Volodimir Zelenski a anunțat că își va prezenta „planul victoriei” la un summit al UE de la Bruxelles, joi, în urma invitației președintelui Consiliului European. Kremlinul a respins imediat planul prezentat de Volodimir Zelenski, cerând Ucrainei „să se trezească”, potrivit TASS. „Singurul plan de pace care poate exista este înțelegerea de către regimul de la Kiev că politica sa este fără perspectivă și că este necesar să se trezească”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Pe teren, Rusia a revendicat miercuri cucerirea altor două sate din estul Ucrainei, o regiune în care forțele sale au avansat rapid recent. Ministerul rus al Apărării a declarat că a cucerit satul Nevské din regiunea Luhansk, precum și satul Krasnîi Iar, situat la circa 12 kilometri de Pokrovsk, un nod strategic pentru forțele ucrainene.
NATO va accelera procesul de standardizare a muniţiilor statelor membre, a declarat secretarul general al alianţei, Mark Rutte, citat de Reuters. Scopul este de a reduce costurile și de a îmbunătăți ușurința de utilizare a lor pe câmpul de luptă, în condiţiile în care alianța trage învăţăminte din războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Miniștrii apărării din statele membre NATO care se întâlnesc joi și vineri la Bruxelles îi vor cere noului secretar general să vină cu propuneri cu privire la modul de modernizare a întregului proces de standardizare. „Înalți oficiali militari au deplâns reţinerea din ultimele decenii a statelor membre ale NATO privind standardizarea muniţiilor, punând-o pe seama unei piețe a industriei de apărare care s-a redus drastic de la sfârșitul Războiului Rece, când țările NATO alocau 3%-6% din PIB pentru cheltuieli militare. Deși există un standard NATO pentru muniția de artilerie, implementarea acestuia este voluntară, iar lipsa de interes în acest sens a fragmentat piața și a împiedicat fluxul de aprovizionare, în condiţiile în care 14 națiuni NATO nu au respectat acest standard”.
„SUA se confruntă cu dilema Israel – Ucraina”, titrează Newsweek. „Pentagonul a declarat că nu va desfășura pentru protecția Ucrainei același sistem de apărare antirachetă precum cel destinat protecției Israelului, deoarece SUA se confruntă cu problema tot mai mare a modului de furnizare de arme pentru două războaie în continuă escaladare. Purtătoarea de cuvânt a Pentagonului a declarat că ideea de „capacități diferite, războaie diferite, regiuni diferite” este motivul pentru care SUA nu vor desfășura sistemul THAAD la vecinii UE ai Ucrainei, cum ar fi România, pentru protecție împotriva atacurilor rusești. Acest lucru ridică întrebarea dacă sprijinul Washingtonului la acoperirea golurilor în scutul protector al Israelului împotriva Teheranului și aliaților acestuia ar putea atrage efecte negative asupra sprijinului pentru Ucraina”.
Urmărind evoluţia tensiunilor din Orientul Mijlociu, CNN reţine faptul că oficiali americani de rang înalt se aşteaptă ca Israelul să răspundă la atacul iranian de la începutul acestei luni înaintea alegerilor americane din noiembrie. „Cronologia şi parametrii represaliilor asupra Iranului au făcut obiectul unei dezbateri intense în interiorul guvernului israelian şi nu au legătură directă cu momentul alegerilor din SUA. Totuşi, premierul Benjamin Netanyahu pare extrem de sensibil la orice potenţiale ramificaţii politice în SUA ale acţiunilor Israelului”.
Tot pe frontul din Orientul Mijlociu, Israelul plănuieşte să creeze o zonă tampon în Siria, titrează publicația turcească Hürriyet. „După Liban, Israelul a început să bombardeze Siria. Cu câteva zile în urmă, două tancuri israeliene au intrat în Qunaitra. Regimul sirian nu a spus nimic. Se purta ca şi cum tancurile israeliene ar fi intrat pe teritoriul altei ţări. Israelul face tot posibilul pentru a muta focul din Liban şi în Siria. A bombardat Tartus, Hama, Homs, Alep, Dera. Israelul nu se va mulţumi să creeze o zonă tampon doar în Liban, va vrea să facă acelaşi lucru şi în Siria. Până unde se va întinde această zonă în Siria? Înălţimile Golan sunt deja sub ocupaţia israeliană. Este posibil ca Israelul să cucerească zona până la Suwayda şi să întindă până acolo zona tampon, care va mai include Al-Tanf, Qunaytra, Dera. Al-Tanaf este o zonă aflată sub controlul SUA şi în care se află o bază americană”. „Dar ce face Assad în această situație?” se întreabă Hürriyet. „Nu mişcă niciun muşchi. Assad, care refuză oferta insistentă de dialog a președintelui Erdoğan și condiţionează reluarea negocierilor de normalizare a relaţiilor de retragerea trupelor turcești, nu spune nimic despre zona tampon pe care SUA și Israelul intenționează să o înfiinţeze pe teritoriul sirian. Oare Assad s-a înţeles cu Israelul și cu SUA?”.
„Rusia își face de multă vreme jocurile în Moldova iar Occidentul trebuie să sprijine Chișinăul în lupta sa pentru o independență politică”, opinează publicaţia americană Foreign Affairs. „Pe data de 20 octombrie, Republica Moldova se va prezenta la urne, deopotrivă pentru alegerile prezidențiale și pentru un referendum vizând aderarea la Uniunea Europeană. Înaintea acestor scrutinuri, Moscova a lansat o campanie în sprijinul candidaților și partidelor proruse, slăbind poziția președintei actuale, Maia Sandu, și încetinind demersurile Moldovei în privința apropierii sale de Europa. Amestecul Rusiei în politica moldovenească nu reprezintă un fenomen nou. Pentru Rusia, asigurarea unui guvern ceva mai maleabil față de Moscova a trecut de la “ar fi bine” la “e obligatori”, din cauză că un Chișinău independent ar fi de importanță crucială pentru capacitatea Ucrainei de a se apăra. O Moldovă aliniată Moscovei ar slăbi semnificativ armata ucraineană și calculele politice. Într-un anume sens, Moldova reprezintă acum cel de-al doilea front al războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei și a Occidentului – un război care nu implică gloanțe, ci voturi și relatări de presă”. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/gpodea
