Presa internațională comentează pe larg recentele declarații ale președintelui ucrainean Zelenski. La Libre Belgique prezintă cele 5 axe ale planului Zelenski prezentat la Bruxelles în fața UE și a NATO: aderarea Kievului la NATO, un set de măsuri de aprovizionare a frontului de pe teritoriul Ucrainei, continuarea operațiunilor pe teritoriul Rusiei, ridicarea restricțiilor privind utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune pe întreg teritoriul ucrainean ocupat de Rusia și pe teritoriul Rusiei, continuarea ajutorului occidental pentru instruirea și echiparea „brigăzilor de rezervă ale forțelor armate ucrainene și furnizarea de „date din satelit în timp real”. Dar, după cum subliniază cotidianul belgian, Zelenski în primul rând le cere aliaților occidentali să desfășoare mijloace de descurajare non-nucleare în Ucraina și să lase Kievul să aibă capacitatea de a lovi adânc în teritoriul Rusiei.
Publicația franceză L’Express apreciază că, în ciuda lipsei critice de oameni și resurse, șeful statului ucrainean respinge ideea de a ceda teritorii Moscovei în schimbul păcii: „Rusia trebuie să piardă războiul împotriva Ucrainei. Nu poate exista ‘înghețare; (a frontului). Nu poate exista niciun schimb cu privire la teritoriul Ucrainei sau suveranitatea acesteia”, a insistat el în discursurile de la Kiev și de la Bruxelles.
Kievul și aliații săi trebuie să „forțeze Rusia să participe la un summit de pace”, a mai insistat Zelenski, cu referire la un summit pe care ar dori să îl organizeze în noiembrie, dar a cărui dată rămâne incertă.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a recunoscut că nu sprijină tot ceea ce este inclus în „Planul de victorie” detaliat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a depăși invazia rusă, constată ziarul madrilen 20 Minutos. Cu toate acestea, Rutte a subliniat că aliații continuă să susțină ferm Ucraina pentru a se asigura că Rusia nu își va atinge obiectivele”. Mai mult, liderul NATO a asigurat că documentul lui Zelenski „este în mod clar planul de victorie al Ucrainei” și a adăugat că NATO „ia notă” de acesta.
De la Lisabona, DIÁRIO DE NOTÍCIAS introduce și el un bemol la triumfalismul declarațiilor oficiale: admiterea Ucrainei ridică diferite probleme pentru alianța militară și, prin urmare, nu este de mirare că noul secretar general al NATO, olandezul Mark Rutte, a arătat foarte clar că acest lucru nu este încă realizabil, chiar dacă a adăugat că este „mai aproape ca oricând”. Ceea ce îl preocupă pe Rutte, care pe 1 octombrie l-a înlocuit pe norvegianul Jens Stoltenberg, este atât reacția Rusiei, care insistă asupra războiului cu Ucraina, cât și nivelul de angajament al NATO înseși, în special al Statelor Unite, care pe 5 noiembrie votează pentru un nou preşedinte, mai adaugă publicația lusitană.
„Planul președintelui Zelenski este prea vag și prea dependent de partenerii internaționali și omite problemele interne, cum ar fi reformele pro-democratice și anticorupție, care sunt cheia succesului Ucrainei și aderării la NATO”, sintetizează Kiyv Independent reacția opoziției la „Planul pentru victorie” prezentat de președintele Zelenski Radei Supreme, parlamentul unicameral ucrainean. Criticile erau de aşteptat. Mai mulți parlamentari s-au plâns în ultimele săptămâni că președintele și-a prezentat proiectul de ieșire din război mai întâi liderilor străini și nu parlamentului ucrainean.
Roman Lozynskyi, fost membru al partidului de opoziție Holos (Vocea), susține că este un „program grozav”, chiar dacă pașii de implementare a acestuia rămân „neclari”. Iar celor care vorbesc despre „fantezii” născute din condeiul lui Zelenski, Lozynskyi le amintește că agresiunea părea imposibil de înfruntat, „numai că apoi a fost scufundată o bună parte a flotei ruse de la Marea Neagră și s-a ajuns și la controlul unei părți a regiunii Kursk din Rusia.”
Reacția Moscovei nu a întârziat să apară. Nezavisimaia Gazeta este convinsă că, în schimbul victoriei sale, Kievul le-a promis aliaților controlul asupra resurselor ucrainene. „Hotărârea privind acordarea controlului asupra tuturor resurselor Ucrainei unor jucători străini este o dovadă a aprobării gestionării din exterior. Și, în același timp, a pierderii argumentului-cheie al propagandei de la Kiev potrivit căruia acum Ucraina luptă pentru independența sa. Însă despre ce independență poate fi vorba dacă pământul vostru și resursele voastre nu vă mai aparțin”, remarcă, pentru Nezavisimaia Gazeta, directorul adjunct al Institutului pentru studii și prognoze strategice. Kievul este probabil gata să fie de acord și cu utilizarea de către Occident a teritoriului ucrainean pentru dislocarea de armamente nucleare tactice. „Dar este puțin probabil ca aliații occidentali să fie bucuroși de o astfel de propunere, deoarece au primit deja de la autoritățile ucrainene teritoriile și resursele umane necesare pentru ca partea ucraineană să joace rolul de berbece în confruntarea armată cu Rusia. „Pe scurt, realizarea propunerilor lui Zelenski înseamnă calea directă spre escaladarea globală”, a explicat expertul rus citat de Nezavisimaia Gazeta.
„Italia își externalizează procedurile de azil fără consultarea partenerilor săi europeni”, titrează Le Nouvel Observateur în legătură cu centrele de detenție gestionate și finanțate de Italia care tocmai s-au deschis în Albania. Este pentru prima dată când un membru al Uniunii Europene își externalizează cererile de azil, transferând în Albania solicitanții de azil salvați pe mare. Deși mai multe țări europene vizează acest model, „Acordul dintre Roma și Tirana de a găzdui temporar solicitanții de azil este foarte greu de replicat în restul UE, din cauza relației speciale dintre cele două țări”, observă, de la Madrid, El Mundo, care explică: Protocolul dintre Italia și Albania în materie de migrație, acum o referință pentru cincisprezece țări de pe continent, nu este atât de ușor de replicat în restul Uniunii Europene. Acest lucru se datorează relației privilegiate pe care Roma și Tirana o au de ani de zile la nivel politic și economic. Exporturile transalpine din Albania se ridică la aproximativ 2.000 de milioane de euro în fiecare an și cu o creștere de aproximativ 4% anual. Noul pact privind migrația dintre cele două ţări va determina și guvernul italian să plătească până la 800 de milioane de euro în următorii cinci ani; cu posibilitatea prelungirii acordului cu încă cinci ani.
Totuşi, din punct de vedere politic, armonia italo-albaneză este și mai evidentă. În ultimele săptămâni, şeful Guvernului Albaniei, Edi Rama, a declarat public că țara sa simte literalmente „iubire necondiționată” față de Italia. Pe baza acestor afirmații, el a justificat acordul de migrație cu Roma ca fiind „exclusiv” și, prin urmare, de nereprodus cu restul statelor europene. La aceasta trebuie să adăugăm un fundal geopolitic notabil: Albania este un candidat oficial la intrarea în Uniunea Europeană din 2014. Și, pe viitor, îi va fi foarte util să aibă de partea ei o țară fondatoare precum Italia.
Încheiem revista presei cu o știre inedită din LA REPUBBLICA: Astronauții NASA poartă Prada! „La cincizeci și patru de ani după Apollo 17, omenirea se întoarce pe Lună și o va face purtând Prada: costumul pe care astronauții misiunii NASA Artemis III îl vor purta pentru a păşi în septembrie 2026 pe solul lunar este rezultatul unei colaborări între marca italiană și compania aerospațială Axiom Space, pentru care NASA a plătit 228 de milioane de dolari. Noul costum (redenumit AxEMU sau Axiom Extravehicular Mobility Unit) va permite astronauților să facă față unor provocări pe care Neil Armstrong și colegii nu și le-au putut permite, cum ar fi explorarea craterelor și, prin urmare, expunerea la teribilele şocuri termice datorate absenței atmosferei, mai aflăm din publicația italiană./rlambru
(Agenția de presă RADOR)
