Presa internațională comentează pe larg rezultatele scrutinului din Republica Moldova și implicațiile acestuia pe termen mediu și lung. „Victorie la limită a „da”-ului la referendumul privind aderarea la UE”, constată Le Figaro, care reamintește că președinta Maia Sandu, care a întors spatele Moscovei după invadarea Ucrainei vecine și a dus candidatura țării sale la Bruxelles, a convocat acest referendum pentru a-și valida strategia. „Prima femeie care a ocupat cele mai înalte funcții în 2020, această fostă economistă a Băncii Mondiale cu reputație de incoruptibilitate a devenit în patru ani o personalitate europeană de prim plan”, îi schițează Le Figaro portretul Maiei Sandu. „Într-un mediu geopolitic complicat, cu Ucraina în război și Georgia acuzată de derivă autoritară pro-rusă, Moldova a dat Bruxelles-ului motive de speranţă”, subliniază pubicația. Pariul referendumului propus de Sandu pare să fi eșuat, crede cotidianul francez de dreapta, și explică: „Chiar dacă „da” a învins în cele din urmă la limită, acest rezultat slăbește într-un fel imaginea pro-europeană a populației și leadershipul Maiei Sandu”.
Le Monde vorbește de „Lecția scrutinului moldav” – un exemplu excelent al amplorii luptei și al mijloacelor puse în aplicare în regiunea postsovietică. Toți observatorii străini au observat o creștere bruscă a activităților de dezinformare și destabilizare în timpul campaniei, iar operațiunile de cumpărare a voturilor au fost suficient documentate de mass-media independentă pentru a fi luate în serios. Și, subliniază publicația, aceste rezultate la limită ale referendumului și ale prezidențialelor din Moldova reprezintă un avertisment pentru Georgia, o altă fostă republică sovietică, unde peste câteva zile – mai exact sâmbătă, 26 octombrie – au loc alegeri legislative. Miza este la fel de mare pentru Moscova care, în Georgia ca și în Moldova, menține trupe în regiunile separatiste. Concluzia cotidianului central francez este că ajutorul european nu a avut nici vizibilitatea, nici eficacitatea suficientă pentru a contracara amploarea operațiunilor rusești. Aceasta este o lecție la care ar trebui să medităm, deoarece bătălia din aceste zone gri ale Europei pare din ce în ce mai acerbă. Moscova nu va renunța așa ușor, avertizează Le Monde.
De dincolo de Ocean, New York Times subliniază: „Ca stat independent aflat în apropierea Ucrainei, apărut din ruinele puterii sovietice în 1991, Moldova a fost ani în șir sfâșiată între Est și Vest, ea oscilând între lideri care voiau să o alinieze Rusiei și alții care, ca Maia Sandu, se pronunță în favoarea Occidentului”. Mica republică ex-sovetică este în continuare strivită între Est și Vest, după cum o reflectă rezultatele referendumului, mult mai strânse comparativ cu estimările sondajelor de opinie. „Scrutinul a demonstrat că țara este divizată aproape în mod egal în privința direcției sale viitoare, situându-se sub așteptările președintei și a forțelor proeuropene”.
Despre același balans între Est și Vest al Moldovei citim și în Rai News, care face pornește de la însuși numele țării: „În italiană s-a spus întotdeauna Moldavia – denumirea folosită în rusă –, dar după independența față de Uniunea Sovietică, în 1991, guvernul acestei mici țări a făcut din greu presiuni pentru a se folosi forma în română, limba oficială: Moldova.
Acest dezacord toponimic ar fi suficient pentru a descrie o țară împărțită între Est și Vest, între forța de a îmbrățișa Uniunea Europeană și apropierea faţă de gigantul rus, care duce un război la câțiva kilometri distanță, în Ucraina. O divizare care se reflectă și în rezultatele celor două voturi de duminică, cel prezidențial și referendumul consultativ privind intrarea în Uniunea Europeană”, conchide Rai News.
Euronews anunță că predicatorul islamic turc, Fethullah Gulen, considerat de guvernul de la Ankara drept creierul tentativei de lovitură de stat împotriva președintelui Recep Tayyip Erdogan din 15 iulie 2016, a murit, duminică, în Statele Unite. Acesta avea avea 83 de ani și locuia în Pennsylvania din 1999. Confraternitatea sa islamică, cu milioane de adepți, fusese inițial aliată cu Erdogan, dar relațiile cu Gulen s-au deteriorat din 2012, până la punctul de a fi acuzat public că a condus tentativa de lovitură de stat în urmă cu opt ani, care a fost urmată de un val de arestări de persoane și profesioniști considerați apropiați mișcării conduse de Gulen în Turcia.
France 24 se întreabă dacă președintele Recep Tayyip Erdogan, care l-a declarat trădător de țară și i-a retras cetățenia în 2017, va autoriza întoarcerea rămășițelor sale în Turcia.
După lovitura de stat eșuată din 15 iulie 2016, șeful statului a efectuat în mod regulat valuri de arestări în rândurile guleniștilor și a cerut aliaților săi extrădarea oricărui membru al rețelei sau apropiat al imamului. Au fost inițiate urmăriri penale împotriva a aproape 700.000 de persoane, iar 3.000 dintre acestea, acuzate că au jucat un rol în puciul eșuat, au fost condamnate la închisoare pe viață. În rândurile administrației și armatei s-au efectuat epurări de amploare: peste 125.000 de persoane au fost destituite din instituțiile publice, din care circa 24.000 de soldați și mii de magistrați. De asemenea, au fost închise unități de învățământ private, media și edituri, mai amintește France 24.
Agenția de Presă RADOR, 21 octombrie
